Românul care afumă somonul acasă după o reţetă tradiţională din Norvegia. Cât a investit în afacerea considerată atipică
0
După ce a muncit vreme de 10 ani ca pescar profesionist în Norvegia, băimăreanul Cătălin Simionca a revenit în ţară, unde a pus pe picioare o mică afacere cu peşte. Chiar dacă e atipic pentru Maramureş, zonă de munte, unde nu există o tradiţie pentru peştele oceanic, el a avut curaj să aducă pe piaţă un produs considerat de lux, precum somonul afumat.
Sunt mulţi români care au plecat în străinătate la muncă, unde au lucrat în meserii pe care aici nu ar fi avut posibilitatea să le practice. Fie că nu este un domeniu specific zonei din care provin, fie că industria din România nu are o istorie în unele domenii, sunt unele joburi pe care românii le întâlnesc prima oară în străinătate.
Mulţi, însă, îşi doresc să le aducă acasă, în ţara lor, unde să pună în aplicare tot ce au învăţat după ani de muncă printre străini. Este cazul băimăreanului Cătălin Simionca, un tânăr de 33 de ani care a muncit 10 ani în Norvegia, în industria peştelui. După ce s-a săturat să muncească printre străini, s-a decis să vină acasă şi să pună în aplicare tot ce a învăţat acolo.
„Ideea de a reveni acasă nu-mi dădea pace de o vreme. La un moment dat, fiind în ţară, cu un amic de-al meu, am tot vorbit să ne apucăm, împreună, să facem ceva, că timpul trece, iar noi nu produceam nimic. Iniţial am vrut sau să deschidem un fast food cu specific pescăresc, însă pas cu pas, am ajuns la somon afumat”, povesteşte el. Şi nu la orice fel de somon afumat, ci la unul produs după o reţetă tradiţională autentică norvegiană.
Cătălin: „Dacă ştiam ce mă aşteapă, nici nu începeam”
Afacerea cu somon afumat, în Baia Mare, un oraş de munte, unde cel mult un păstrăv ar putea fi apreciat de clienţi în mod „tradiţional”, a fost o provocare pentru Cătălin Simionca şi asociatul lui, Vasile Paşca. Doar că nu ştiau ce-i aşteaptă, iar în momentul în care au vrut să obţină autorizaţiile de funcţionare, s-au lovit de o altă problemă.
„Nici cei de la DSVSA nu ştiau ce să ne spună, pentru că în Maramureş nu mai există niciun agent economic care procesează peşte”, îşi mai aminteşte Cătălin. „Când am încercat să le spun ce vreau să fac, mi-au spus că nu se poate. Era o doamnă acolo care a avut şi ea nevoie să se documenteze, îmi tot spuneau că nu se poate, dar pe urmă am reuşit să comunicăm şi am aflat câte reguli trebuie să respectăm. Dacă ştiam ce mă aşteaptă, nici nu începeam”, mai spune el acum. Cu toate astea, nu regretă şi se mândreşte cu micul lui spaţiu unde se ocupă de procesarea peştelui. „Somonul vine file, dar mai sunt nişte oase pe care le scot cu o pensetă. Apoi îl porţionez şi îl pun la macerat pentru 24 de ore. După aceea stă la zvântat alte 24 de ore, după care merge la afumătorie”, explică el. Aici foloseşte fum din lemn de prun, aşa cum cere reţeta originală
Atent la toate detaliile
Afacerea este încă la început, dar pentru că este extrem de atent la toate detaliile, nu lasă nimic la voia întâmplării, astfel că are toate şansele ca afacerea să crească şi să aibă succes. „Până acum am avut reacţii foarte bune şi începe să vină cererea din ce în ce mai mare. Noi am mai verificat un pic ce este pe piaţă şi nu ne dorim să oferim doar un alt produs, la fel ca celelalte. Ne axăm foarte mult pe calitate”, mai spune el. De altfel, curăţenia şi igiena din micul punct de lucru este cu siguranţă un alt detaliu pe care nu îl lasă nesupravegheat. Peştele este păstrat la o temperatură cuprinsă între 0 şi 2 grade şi, chiar dacă trebuie să facă pauze pentru a-şi încălzi mâinile când lucrează, preferă să păstreze temperatura scăzută în hală, pentru a nu afecta calitata produsului.
Cătălin Simionca a învăţat secretele păstrării şi prelucrării peştelui în condiţii optime în Norvegia, unde a lucrat mulţi ani în domeniul procesării peştelui. Ulterior, el a lucrat pe un vas pescăresc, unde a aflat detalii despre furnizorii de peşte. Astfel, când a ales furnizorul, a făcut-o ştiind exact despre calităţile produsului pe care îl cumpără. „Furnizorul meu are ca sursă o firmă din Norvegia. Este somon de cultură, dar spre deosebire de alte surse, aici ştiu cum sunt hrăniţi peştii. Resturile de oase, de piele, capetele care cad atunci când este filetat peştele, se deshidratează şi se prepară din ele hrană pentru peşti. Este foarte importantă hrana lor, pentru că asta asigură calitatea cărnii”, mai spune el.
Este cunoscut faptul că somonul este foarte bogat în acizi omega3, aproximativ 10% fiind grăsimi nesaturate, însă acest procent poate să varieze, în funcţie de hrana pe care o primeşte somonul de cultură. Despre metoda de afumare spune că este folosită în mod tradiţional în Norvegia. „Somonul afumat prin metoda tradiţională este un produs nou pe piaţa din România, fiind printre puţinele sortimente de somon afumat care respectă o reţetă autentică norvegiană, fără adaos de conservanţi sau coloranţi artificiali. Procesul de producţie se desfăşoară în micul nostru punct de lucru, unde totul se realizează manual”, mai spune Cătălin Simionca. Producţia a început în acest an, după ce experienţa dobândită ca pescar profesionist în Marea Nordului i–a dat curaj să înceapă propria afacere. Cu o investiţie de aproape 20.000 de euro, afacerea începe să prindă contur, cu toate că somonul afumat, fiind un produs considerat de lux, este destul de scump, la 150 de lei kilogramul.
Mai puteţi citi:
Se încarcă comentariile...
