Maramureşul are cea mai înaltă biserică de lemn din lume. Ce înălţime are curioasa construcţie
0
Mănăstirea Săpânţa Peri, din Maramureş, are cea mai înaltă biserică de lemn din lume. Mulţi turişti o vizitează, dar puţin ştiu că „Adevărul“ vă prezintă povestea ei.
Povestea acestui lăcaş de cult începe în anul 1391, când nepoţii lui Dragoş Vodă au dăruit Mănăstirii Peri terenuri şi bunuri, fiind ridicată o biserică din piatră. Timp de 312 ani, în această biserică din piatră şi-a avut sediul Episcopia Română a Maramureşului. Mănăstirea purta pe vremea voievozilor Dragoşeşti hramul Sfântul Arhanghel Mihail.
La Săpânţa-Peri au fost traduse şi copiate în română pentru prima dată „Psaltirea”, „Evanghelia”, „Legenda duminicii”, „Codicele Voroţean” şi „Faptele Apostolilor”. Pecetea timpului a dus la distrugerea mănăstirii în anul 1783.
Mănăstirea Săpânţa Peri a fost înfiinţată în anul 1997, în hotarul satului Săpânţa, din dorinţa de a reînnoda tradiţia istorică a vechii Mănăstiri Sfântul Arhanghel Mihail, din Peri, Maramureş, astăzi pe teritoriul Ucrainei. Ctitorită de părintele paroh Grigore Lutai, după planurile arhitectului Dorel Cordoş, Mănăstirea Săpânţa Peri a primit, din anul 2005, o obşte de maici, care a continuat lucrările de construcţie începute anterior.
Biserica în stil maramureşean a mănăstirii a fost placată, iniţial, cu 8,5 kilograme de aur, iar crucea, înaltă de şapte metri, la rândul ei, învelită cu patru kilograme de aur. Construcţia se află pe malul Tisei şi fost realizată între anii 1998 şi 2003. Turla mănăstirii este vizibilă de la o distanţă de cinci kilometri peste Tisa şi poate fi admirată de românii din Transcarpatia, regiune a Maramureşului istoric rămasă în Ucraina. În prezent mănăstirea găzduieşte 6 măicuţe, stareţă fiind monahia Agnia Ciuban.
Cu o înălţime maximă de 78 m, biserica mânăstirii Săpânţa-Peri se situează în prezent pe locul 3 între lăcaşurile de cult din România, după catedrala ortodoxă din Timişoara şi biserica romano-catolică Sf.Mihail din Cluj, şi înaintea altor edificii impozante de zid, precum bisericile evanghelice din Bistriţa sau Sibiu.
"Mănăstirea are 75 m înălţime, este structurată pe trei nivele. Este prima ctitorie a Drăgoşeştilor, care era dependentă de Constantinopol. Se spunea că acolo Dumnezeu a vorbit pentru prima oară în limba română. Am dăltuit aproape 400 mc de stejar. S-a lucrat foarte mult la această mănăstire. A fost o reînviere, am adus nişte măicuţe aici şi acum e un obiectiv turistic. Vin străinii şi pipăie lemnul, că la ei nu este aşa ceva", a declarat, pentru Adevarul, părintele Grigore Luţai.
Citeste si: S-a ascuns de familie la o mănăstire din Maramureş. Au găsit-o jandarmii
Arhiva Vaticanului: sex între călugăriţe, orgii şi crimă într-o mănăstire din secolul XIX
Se încarcă comentariile...
