Maramureșeanul care însuflețește lemnul și creează adevărate bijuterii. Căsuțele sale ajung și în străinătate

Casele din lemn făcute de Mihai Bledea ajung în toată România, dar de multe ori iau și calea străinătății, spre Franța sau Italia. Maramureșeanul din Vadu Izei, care a făcut o biserică din lemn chiar pe Transalpina, a devenit cunoscut și după ce a decis să-și producă singur curentul electric consumat în gospodărie.

Recondiționează case vechi, dar construiește și unele noi, toate exclusiv din lemn. Căsuțele maramureșeanului Mihai Bledea, din Vadu Izei, ajung prin toată țara, dar nu numai. Lemnul e pregătit la el în atelier, iar casele sunt, apoi, montate acolo unde cere clientul. Nu are pregătire în domeniu, însă bărbații din Maramureșul istoric sunt meșteri iscusiți, înnăscuți, în prelucrarea lemnului, meșteșug învățat din tată-n fiu.

Lucrari ornamentale realziate de Mihai Bledea FOTO Angela Sabău

Pe vremuri, orice bărbat trebuia să știe să confecționeze din lemn cele trebuincioase casei, respectiv unelte, linguri, scaune, mese, paturi sau chiar obiecte de mobilier. Desigur, pentru construcția casei era și un meșter priceput, însă acesta era ajutat de bărbații casei. „Socrul, de exemplu, o băgat meseriaș când o făcut casa, dar și el știa unde se pun cornii la casă”, explică Mihai Bledea.

El spune că o casă o făceai o dată în vață, astfel că informațiile despre cât de mult material era necesar în acest sens le lipseau celor care nu se ocupau în special cu acest lucru.

„E foarte important necesarul de material pentru a construi acasă. Și cine știe aprecia asta, poate să-și facă singur casa. De asta era bun meseriașul care era angajat să o facă”, mai arată el.

Casa în care locuiește, făcută tot din lemn

De altfel, chiar casa în care locuiește e o fostă moară pe care soția sa a moștenit-o de la părinți. Acolo unde a fost moara, acum se află bucătăria lui. Casa a fost extinsă și modernizată, dar păstrează tușa tradițională, vizibilă în special în bârna care susține casa și înlocuiește un perete, care a fost eliminat pentru a obține un spațiu deschis, mai mare.

Deși principalul rol e de susținere, grinda este ornată cu sculpturi făcute de el, cu motive tradiționale și nu numai.

„Să știți că nu sunt numai ale noastre (motivele sculptate, n. red.). Ale noastre ar fi gura de lup, rozeta, funia. Dar astea sunt elemente mai mult brâncovenești. Sunt luate de pe coloana infinitului a lui Brâncuși și le-am adaptat”, explică el, indicând grinda ornamentală.

Cheotorile în coadă de rândunică FOTO Angela Sabău

„La noi sunt colacii, rozetele, deși anul trecut când am fost la expoziția din Dubai, la pavilionul de la Azerbaidjan am găsit multe elemente pe care noi le folosim și le sculptăm, dar ei ziceau că sunt ale lor, originale”, mai relatează el.

Casele lui ajung peste tot în țară și străinătate

Pentru că se ocupă și de turism, având o mică pensiune în Vadu Izei, ajutor la construcția caselor de lemn primește de la fiul său. Au încropit un mic atelier dotat cu tot ce trebuie chiar în curtea casei, iar acolo este locul unde „se nasc” căsuțele din lemn ce ajung în toată țara și chiar în străinătate.

„La Smida, la Cluj, am făcut patru case recondiționate, pentru un client. Prin țară, am făcut peste tot. Am făcut biserica din Torino, case în Franța, troițe. Unui turist francez care a fost în vizită aici i-a plăcut o casă cu specific de pe Iza și a vrut și el una. Am comandat lemnul și l-am pregătit. Am închetorat în coadă de rândunică”, explică el, referindu-se la modul în care este îmbinat lemnul la colțuri.

„Coada de rândunică” este o metodă veche de a uni colțurile pereților unei case, folosită încă la casele tradiționale din lemn. „Casă de lemn, mai tare ca bradul. În Saint Juliet, lângă Toulouse, acolo într-un vârf de munte am dus-o”, rememorază el.

Casă de lemn realizată de Mihai Bledea FOTO Fcebook

Dar nu face din lemn doar case. „Am făcut o biserică pentru Frank Timiș, în memoria mamei lui, la Obârșia Lotrului pe Transalpina. Am făcut biserica de pe Sihei (loc din apropiere care se numește astfel), am făcut un ansamblu arhitectural: biserică, casă parohială, casă-muzeu. La Târgu Mureș, la Livezeni, am făcut biserică. Aici ne-a pus lemnul la dispoziție, noi am dus utilajele de aici cu un tir”, mai povestește el.

Modele vechi, cu utilaje noi

Deși folosește utilaje moderne, el spune că ceea ce realizează respectă întocmai modelele tradiționale.

„Avem și utilajele. Folosim tehnica nouă, tehnologia, dar păstrăm modelele vechi: cu încheotoare în coadă de rândunică, cuie de lemn între bârne, ansamblarea, fraiurile care se lasă până se așează casa”, mai spune el.

Fraiurile sunt acel loc liber lăsat între bârne, până se așează casa. „Casa de lemn trebuie lăsată o iarnă până se așază. Și avem libere niște fraiuri pentru îmbinarea în coadă de rândunică, ce vine la colțuri. Când faci o cheotoare în coadă de rândunică, mijlocul terbuie să-l lași scobit, ca să calce laturile, să strângă. Sunt tehnicile vechi”, povestește maramureșeanul.

Casele din lemn sunt montate acolo unde cere clientul FOTO Facebook

O mulțime de lemn ambalat așteaptă în curtea sa, în fața atelierului. Este, de fapt, o casă care urmează să plece la Gura Humorului, unde va fi montată. O alta care a fost demontată și reabilitată urmează să plece și ea la noul propierar. „Anul ăsta cred că am făcut vreo 7-8 case. Le punem <pe roți> și la drum cu ele!”, mai spune el.

Mihai Bledea, maramureșeanul de 51 de ani din Vadu Izei, a devenit și mai cunoscut după ce, în urmă cu aproximativ două luni, a reușit să-și monteze un generator de curent pe apa care curge prin fața casei sale, în locul unde are instalate vâltori. Planul său este să-și producă energia electrică pentru toată gospodăria și să devină astfel independent energetic.