Ion Ioanid, în arhivele Securităţii. Cum a reuşit una dintre cele mai spectaculoase evadări dintr-un lagăr de muncă silnică

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Un studiu dedicat deţinutului politic Ion Ioanid din timpul detenţiei (1950-1964), dar şi din perioada ulterioară, a fost publicat în Revista Arhivei Maramureşene, semnat de Marius Uglea. Este descrisă inclusiv evadarea de la 6 iunie 1953, alături de 14 deţinuţi, şi urmările acestui eveniment.

Aspectele expuse în studiul autorului se bazează pe surse documentare din arhivele Securităţii, documente păstrate de CNSAS. Aici, arată autorul, se găsesc şapte dosare instrumentate de către fosta Securitate. Ioan Ioanid a fost condamnat la 20 de ani de muncă silnică pentru „complicitate la înaltă trădare”. În documentele studiate se relatează că Ioanid a făcut parte din organizaţia contrarevoluţionară „Vulturii Verzi”, pentru care a cules şi transmis informaţii unor servicii de spionaj din străinătate.

Despre evadarea spectaculoasă din 6 iunie 1953, când un grup de 14 deţinuţi a reuşit să scape de la Mina Cavnic, acolo unde executau muncă silnică, a scris în detaliu chiar din relatările lui Ioan Ioanid, autorul volumelor memorialistice „Închisoarea noastră cea de toate zilele”.

„Evadarea s-a produs în condiţiile grele de muncă ale deţinuţilor, mărirea producţiei devastatoare pentru deţinuţi, dar şi scăderea hranei pe timpul cât se aflau la Cavnic. Cei 14 care au evadat la 6 iunie erau fraţii Gheorghe şi Ion Brânzaru, membri ai organizaţiei „Vlad Ţepeş II”, doctor Miltiade Ionescu, din Galaţi, medic, şef de promoţie la Liceul Militar „Mihai Viteazul”, condamnat la 15 ani muncă silnică pentru „organizare subversivă’’, Constantin Coşereanu, elev la Şcoala Militară, arestat sub învinuirea de spionaj în favoarea americanilor, condamnat la 25 de ani muncă silnică, Alexandru Ciocâltău, absolvent al Facultăţii de Drept din Bucureşti, condamnat la 22 de ani închisoare în procesul de spionaj intentat Nunţiaturii de la Vatican, fraţii Ion şi Simion Cojocaru din Vrancea, arestaţi în lotul „Vlad Ţepeş II”, Paul Iovănescu, medic din Poiana Mare, ofiţer Ion Pantazi, fiul generalului Constantin Pantazi, condamnat la cinci ani pentru tentativă de trecere frauduloasă a frontierei, Ion Ioanid, student, fiul fostului politician Tilică Ioanid, din Mehedinţi, Mircea Vueric, mecanic, Colea Ungureanu, subofiţer de jandarmi.

În ziua evadării li s-au alăturat Gheorghe Chiper, ţăran moldovean, şi Titi Spânu, croitor”, arată autorul în textul publicat. Treptat, ei au fost prinşi după perioade variabile de rămânere în libertate, fiind, de obicei, ori trădaţi de către cei apropiaţi sau de către simple cunoştinţe, ori prinşi rapid de către trupele de Securitate, din cauză că n-au reuşit să se îndepărteze de zona Cavnicului. Ion Ioanid este cel care a rezistat cel mai mult în libertate, aproximativ trei luni, după cum mai arată autorul.

Evadarea de la Cavnic, în istoria locală

Din actele cu caracter informativ păstrate la CNSAS reiese că în luna iunie 1953 a evadat de la colonia de muncă din Cavnic, unde a confecţionat şi sustras din mină armament alături de alţi deţinuţi. În ziua de 13 septembrie 1953 a fost rearestat, iar în urma judecării, în 18 ianuarie 1954, Tribunalului Militar Teritorial Oradea l-a dcondamnat la opt ani închisoare corecţională pentru înarmare cu materiale explozibile şi cinci ani interdicţie corecţională. În august 1964 a fost graţiat, fiind pus în libertate conform Decretului Consiliului de Stat nr. 411, stabilindu-i-se domiciliul la mama sa, în Bucureşti. Ioanid a fost urmărit de către Securitate în toată perioada detenţiei politice, o serie de informatori fiind recrutaţi în acest sens din rândurile deţinuţilor politici.

În notele informative care au fost făcute publice se relatează că „se manifesta foarte duşmănos contra regimului şi contra conducerii regimului actual, ameninţând şi înjurând în toate felurile. În timpul cât am stat cu el în cameră, a fost anchetat deţinutul Coşereanu Titi, de către un domn anchetator de la Bucureşti, în legătură cu fuga lor lor de la Cavnic. Înainte de a merge la anchetă, Ioanid îi spunea acestuia în limba franceză: «Vezi, ai grijă ce declari, mai cu seamă cu chestia de la Iacobeni». Eu l-am întrebat ce este cu Iacobeni, iar el mi-a răspuns că a cunoscut acolo un inginer care i-a ajutat atunci când au evadat, cu îmbrăcăminte şi bani, când au trecut pe la el prin Iacobeni…”.

Scăpat, din greşeală, de organele de paşapoarte

Cât timp a fost în detenţie, mai arată Marius Uglea, Asociaţia Internaţională de Amnistie a intervenit de mai multe ori pe lângă organele Consiliului de Stat şi Ministerul de Interne, pentru punerea sa în libertate. Aceste intervenţii se făceau la îndemnul Martei Miclescu, prietena lui Ioanid, care se găsea în R.F.G., plecată legal din ţară în anul 1962. De asemenea, după punerea în libertate a lui Ioanid, Marta Miclescu a încercat pe mai multe căi aducerea în RFG a acestuia. Ca urmare a unei neatenţii din partea organelor de paşapoarte, în ianuarie 1969, a primit aprobarea să plece ca turist în Elveţia, de unde a refuzat să mai revină în ţară, stabilindu-se în cele din urmă la Munchen, în RFG, la Marta Miclescu. Din anul 1970 a lucrat ca şi crainic la postul de radio „Europa Liberă’’, fără să fie angajat permanent. Organele de Securitate au avut în vedere să pună în aplicare un plan de măsuri pentru „compromiterea’’ lui Ion Ioanid, datat 25 iunie 1970.

Acest plan de măsuri urmărea în primul rând absolvirea Securităţii de neatenţia şi scăparea lui Ioanid, atât din detenţie, prin evadarea de la Cavnic, cât mai ales peste graniţele României, nefiind vorba niciodată ca el să fie trimis în exterior şi să fie utilizat ca informator extern.

Într-o notă din 6 decembrie 1969 se prezenta faptul că  „«Jianu» (Ion Ioanid, n.r.) este periculos pentru ţară, voiajează mereu la Paris şi Berna, în scopuri pe care nu le divulgă’’. Faptul că Ioanid a fost urmărit în R.F.G. din ce în ce mai intens şi mai îndeaproape, este dovedit şi de o serie de note-extras incluse în dosarul deschis pe numele lui Ioanid în 1980. Astfel, una din sursele Securităţii cu numele de cod «Bogdan» relata în 19 septembrie 1980 că ,,Ioanid Ion locuieşte în München, Gentistrasse 1A, într-un bloc care aparţine postului de radio «Europa Liberă». La intrarea în bloc se află un panou cu numele locatarilor, precum şi al lui Ioanid Ion. Accesul se poate face numai cu cheia sau prin avizul locatarului, anunţat prin sonerie.”

Informaţii despre viaţa personală

Securitatea deţinea informaţii referitoare şi la viaţa intimă, de familie, a lui Ion Ioanid, socrul său, în urma nenumăratelor discuţii cu organele de Securitate, promiţând că îl va influenţa pozitiv pe ginerele său, căruia îi va schimba atitudinea ostilă şi negativă la adresa ţării. Se cunoştea, de asemenea, cu cine ţine legătura în ţară.

„Ion Ioanid a rămas în istoriografia românească prin publicarea lucrării memorialistice, „Închisoarea noastră cea de toate zilele”, comparată nu o dată cu lucrările lui Alexandr Soljeniţîn, în special cu scrisul deconspirator al acestuia. Deschiderea accesului la documentele create de fostele structuri ale Securităţii ne-au facilitat redarea unor aspecte referitoare la viaţa de detenţie, de continuă urmărire şi verificare de către informatori a lui Ioanid, multe din cele evidenţiate în acest material regăsindu-se în interviurile care au fost luate acestuia după 1989, dar şi în volumele sale.

Acest fapt este o dovadă clară că înainte de a fi o operă literară, memorialistica scrisă de Ion Ioanid reprezintă în primul rând o realitate istorică, o certitudine a existenţei unor atrocităţi inimaginabile comise de regimul comunist prin intermediul instituţiilor sale. Documentele enunţate reprezintă doar o mică parte din actele cu caracter informativ referitoare la activitatea lui Ion Ioanid, intrat în vizorul poliţiei politice mai ales după reuşita de a rezista trei luni fără a fi prins de autorităţile M.A.I., în urma evadării de la colonia de muncă din cadrul Exploatării Miniere Cavnic”, mai arată Marius Uglea în sudiul publicat în Revistaq ARhiuvei Maramureşene, condusă de Klara Guşeth.

Baia Mare



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite