Fermieri din Maramureş, privaţi de păşune. Cine le poate face dreptate în lupta cu primarul

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Comuna Suciu de Sus, Maramureş Sursa wikipedia.org - autor Ţetcu Mircea Rareş
Comuna Suciu de Sus, Maramureş Sursa wikipedia.org - autor Ţetcu Mircea Rareş

Crescătorii de animale din satul Suciu de Jos, comuna Suciu de Sus din Maramureş, îl acuză pe primar de lipsă de interes. Aceştia încearcă să obţină păşunea în administrare, însă se lovesc de refuzurile constante ale acestuia. Se pierd, în acest fel, banii ce ar putea fi obţinuţi din subvenţii, iar păşunea nu este administrată de nimeni.

Mai mulţi crescători de animale din Suciu de Jos, aparţinătoare de comuna Suciu de Sus, judeţul Maramureş, îl acuză pe primar că nu le dă în administrare păşunea comunală, deşi au animale şi s-au înscris, cu toţii, într-o asociaţie, tocmai cu acest scop. 

Mai mult, la insistenţele proprietarilor de animale, în primăvara acestui an a fost organizată o licitaţie pentru administrarea păşunii. Însă la licitaţie au participat şi proprietari de animale din localităţi aflate la zeci de kilometri distanţă, care au oferit sume mult mai mari. Licitaţia a fost, ulterior, anulată, pentru că nu a fost anunţată conform legii.

Fermierii locali Filip Dinu şi Laurenţiu Paven, de 37 şi 38 de ani, acuză primarul de lipsă de interes, având în vedere că nici până acum, păşunea lor nu are un administrator. „Este ultima comună din judeţ care se află în această situaţie”, spun cei doi.

„Conflictul a început în 2014-2015, când am cerut prima dată păşunile comunale ca să le administrăm noi, fermierii din Suciu de Jos, Suciu de Sus - din toată comuna. Am fost refuzaţi şi am primit ameninţări de fiecare dată. Aproape în fiecare an le-am cerut în administrare, dar le-a administrat primăria între anii 2009 şi 2014. Şi din „buna” lor administrare au pierdut până acum prin împădurire vreo 50 de hectare”, mai spun cei doi localnici, proprietari de animale. „În 2009, primăria a început să administreze 514 hectare şi a terminat în 2014 cu 487 de hectare. Ei nu au administrat-o bine nici când s-au luat fonduri europene” mai spun cei doi. 

Licitaţie controversată

După ce au fost refuzaţi în mai multe rânduri pentru că nu au fost organizaţi într-o asociaţie, în cele din urmă, 35 de proprietari de animale s-au organizat şi la începutul acestui an au solicitat legal administrarea păşunii. Astfel, ei au participat la licitaţia organizată de primărie, ca persoană juridică.

Laurenţiu Paven, localnic nemulţumit din Suciu de Jos, Maramureş Foto: Angela Sabău

filip crescator animale

Încă de la început au apărut nemulţumiri, pentru că suma solicitată drept redevenţă de către primărie s-a ridicat la 366 de lei, o sumă - spun ei – mult mai mare decât în localităţile din jur. „La Băiuţ (comună vecină, n.r.) plătesc 80 de lei. În comuna vecină, Groşii Ţibleşului - 60 de lei. Târgu Lăpuş, 200 de lei, La noi - 366 lei, stabilit de consilieri”, mai spun cei doi localnici nemulţumiţi.

Ei au participat la licitaţia pentru 66 de hectare de teren aferente satului lor – Suciu de Jos - pe care le folosesc şi în prezent, însă fără documente legale.

„Noi, prin cooperativă, am cerut astea 66 de hectare. În asociaţie avem înscrise 65 de vaci. Am participat la licitaţia asta fantomă, dar a venit cineva de la Târgu Lăpuş şi a pus 650 de lei. Noi am pus 370, iar subvenţia (de la APIA, pentru păşuni, n.r.) e 900 şi ceva de lei. Cineva de la Seini a pus peste 1.460 de lei”, mai spun ei, arătând că nu au cum să concureze cu aceste sume. 

Fermierul Filip Dinu, crescător de animale din Suciu de Jos, Maramureş Foto: Angela Sabău

paven crescaror animale

Aceştia mai acuză primarul că a permis să participe la licitaţie persoane din alte localităţi. „Noi, localnicii, trebuia să avem prioritate, conform Ordonanţei 34 din 2013. Dar nu am avut nicio prioritate”, se mai plâng ei.

Primarul, ferm pe poziţie

Pe de altă parte, primarul Viorel Paşca (PSD) este foarte ferm pe poziţie şi spune că a fost organizat totul conform legii. 

„Noi am procedat corect. Am avut hotărâre de consiliu. Nu ne-a atacat-o Prefectura pentru că a zis că-i legală. Ei (localnicii, n.r.) sunt rău intenţionaţi. Noi am procedat corect. Vă dăm în scris tot ce am făcut”, spune el. 

„S-a făcut licitaţie. Toată lumea e îndreptăţită (să participe la licitaţie, n.r.), şi din Comunitatea Europeană puteau participa la licitaţie. Nu scrie nicăieri că localnicii au prioritate. Unde scrie? Putea participa oricine care avea animale înscrise în Registrul de evidenţă a animalelor la doctor, care au AT-uri, chiar şi particulari puteau, persoane fizice. Şi atunci, noi am procedat corect. Ei pot zice ce vor. Vă dăm documente, nu poveşti. Noi am procedat conform legilor în vigoare”, afirmă primarul. 

Licitaţia, mai spune el, a fost anulată în final pentru că nu a fost publicată conform legii într-un ziar naţional şi în Monitorul Oficial, ci doar într-un ziar local.  

De asemenea, el îi acuză pe crescătorii de animale că sunt interesaţi doar de subvenţiile ce pot fi primite de la APIA - chiar dacă aceşti bani sunt tocmai pentru a-i ajuta pe fermieri. 

„Ei n-au cerut-o până acum (păşunea, n.r.), iar acum când au cerut-o, au venit persoane străne care ne-au dat 1.400 de lei pe hectar, iar ei au dat sub acest nivel cu mult. Preţul de pornire a fost 366 de lei pe hectar. Ei au dat cu un leu mai mult. Am renunţat doar să calmez spiritele şi să las lucrurile în pace. Gândiţi-vă, de la 1.400 de lei, la 300 şi ceva, ce diferenţă este”, mai spune primarul.

Totuşi, conform legii, localnicii au prioritate la licitaţii, chiar dacă primarul „nu ştie unde scrie asta“.

Documentele confirmă faptul că localnicii au prioritate la licitaţia pentru administrarea păşunii

documente suciu

Conform legislaţie.just.ro, modificările Ordonanţei 34 din 2013 arată că „la Alin. (7^2) al art. 9 a fost introdus de pct. 10 al art. I din LEGEA nr. 86 din 27 iunie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 491 din 2 iulie 2014. )(7^3) Concesiunea/Închirierea pajiştilor permanente aflate în domeniul public/privat al comunelor, oraşelor, respectiv al municipiilor se face cu respectarea dreptului de preferinţă al asociaţiilor patrimoniale ale membrilor colectivităţii locale, proprietari de animale înscrise în RNE.”

Primarul din Suciu de Sus a mai fost în mijlocul unui scandal, tot din cauza acelei licitaţii, despre care crescătorii de bivoli din comună - singurii din Maramureş - spun că a fost trucată. Conflictul a fost la un pas de a degenera, când mai mulţi fermieri s-au adunat în faţa primăriei şi au încercat să stea de vorbă cu el, însă acesta a intrat în sediul primăriei şi s-a încuiat acolo. După un timp a ieşit şi a ţipat la oamenii adunaţi să-i ceară socotală, iar apoi a fugit şi s-a baricadat într-o farmacie de lângă primărie, cu localnicii care îl urmăreau. Apoi a ieşit din nou şi s-a dus în primărie, unde s-a încuiat în toaletă. 

De asemenea, ANI a decis că primarul Viorel Paşca a fost incompatibil pentru o perioadă de şapte luni. În perioada 25 iunie 2012 – 31 ianuarie 2013, el a deţinut simultan funcţia de primar şi calitatea de membru în Consiliul de Administraţie al Şcolii Gimnaziale Suciu de Sus, ceea ce contravine legii. El este primarul comunei din 2000.

Oamenii spun că dacă păşunea va fi dată în administrare cuiva din altă localitate, ei nu vor mai avea unde-şi păşuna animalele. 

Prefectura, puteri limitate

Prefectul Rudolf Stauder a spus pentru „Adevărul“ că a luat legătura cu Primăria Suciu de Sus, când câţiva fermieri din localitate i-au relatat situaţia din comuna lor, şi a transmis o notificare în acest sens, însă asta e tot ce poate face acestă instituţie.

„Noi le-am făcut notă observatorie şi le-am spus să demareze procedura de licitaţie. Din păcate, cam astea sunt pârghiile noastre, pentru că nu sunt subordonaţi prefecturii. Noi putem doar să-i îndrumăm, să le spunem cum să facă din punct de vedere legal, dar competenţele noastre se opresc aici”, spune prefectul de Maramureş. 

„Cetăţenii au fost aici de mai multe ori, am vorbit cu ei, am vorbit şi cu primarul, am trimis şi în scris. Dar noi aici ne oprim”, mai spune Stauder. 

Astfel, singura posibilitate a fermierilor de a-şi face dreptate este doar instanţa. „Am înţeles că există deja o plângere penală”, a mai arătat prefectul. 

Vă recomandăm să mai citiţi şi:

Capcana împrumuturilor chineze: Cum a ajuns Tadjikistanul să cedeze mine de aur şi teritorii

Culisele unui asediu apocaliptic care a modelat războiul din Ucraina: rezistenţa militarilor de la Azovstal

 

 

Baia Mare



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite