Curiozităţi din Maramureş: de la maşina care urcă singură la deal la zimbrii dispăruţi din păduri
0„Adevărul“ vă prezintă curiozităţi din Maramureş mai puţin sau deloc cunoscute, dar nu numai. Anomaliile geomagnetice (iluziile optice) de la Budeşti sau diamantul din Maramureş sunt numai două dintre aceste aspecte prea puţin cunoscute din viaţa Maramureşului.
Puţini sunt cei care ştiu că în Maramureş au existat zimbri. Acesta a fost un animal emblematic al Maramureşului, fiind reprezentat atât pe stema judeţului, cât şi pe cea a Sighetului medieval. Potrivit declaraţiilor făcute de către scriitorul Teofil Ivanciuc, zimbrul nu trebuie confundat cu bourul, animal care a fost exterminat în secolele XV-XVI, de care se leagă vânătoarea legendară a lui Dragoş, descălecătorul Moldovei.
"În timp ce bourul este o vacă sălbatică, cu coarne lungi şi mai drepte, iubitor de mlaştini de câmpie, zimbrul este un bizon european, cu coarne scurte şi puternic curbate, iubitor de pădure şi munţi.
În Maramureş există multe toponime care amintesc de puternicul ierbivor de odinioară: munţii Zâmbroslavu, Zimbroslaviile sau Dealu Zimbrului. În 1743 îl găsim în documente pe un «locuitor nemniş din sat din Budeşti, anume Bud Mihoc, zis Zimbrarul Mihoc», care trăia din vânătoarea de zimbri (foarte rentabilă, deoarece sutele de kilograme de carne obţinute de la un exemplar, rezistau luni de zile fără a fi conservate în mod special, datorită calităţii propriei grăsimi).
Puternicul mamifer a fost vânat până la exterminarea totală, în perioada de după apariţia armelor de foc, la fel cum s-a întâmplat, aproape, cu bizonul american cu are zimbrul este, dealtfel, înrudit. Ultimul exemplar din populaţia străveche a fost vânat chiar pe valea Ţibăului din Maramureş, in 1852, coarnele şi pielea acestuia fiind donate preotului Anderco de la Borşa, de unde au dispărut. În alte părţi din Carpati, ultimii zimbri au dispărut cu 100 de ani mai devreme, cum ar fi Munţii Gurghiu şi Călimani", a declarat Teofil Ivanciuc, pentru ziarul Adevarul.

Acesta a mai adăugat că ultimul zimbru care a fost văzut în Maramureş a apărut prin anii 1975. Se presupune că a venit dinspre URSS-ul de atunci (Carpaţii ucraineni) prin Munţii Maramureşului, "fiind evadat probabil de la vreo crescătorie. Acesta a fost braconat în zona Dragomireşti din munţii Ţibleş".
O altă curiozitate este cea legată de anomaliile geomagnetice de la Budeşti. Pe drumul care leagă Budeştiul de Cavnic se află o pantă cunoscută în zonă drept Dealul Priporului. Aici, aparent gravitaţia nu funcţionează. Zilnic se pot vedea maşini care testează această lipsă a gravitaţiei aparentă. În fapt este vorba despre o iluzie optică. Mai exact, coasta respectivă pare orientată invers, astfel că maşinile dau senzaţia de urcare chiar dacă au motorul oprit.

Tot Teofil Ivanciuc a vorbit şi despre Diamantul de Maramureş, o altă curiozitate a judeţului. Acesta ar fi un mineral extrem de rar, care poate fi găsit doar pe valea Potok, dintre Bocicoiu Mare şi Lunca la Tisa. Denumirea lui ştiinţifică este Dragomit. Este vorba despre un cuarţ extrem de pur care a fost folosit în Evul Mediu drept bijuterie.
Puţini sunt maramureşenii care au auzit de Mâglele, loc aflat între Glod şi Văleni. Aici ar fi un mormânt acoperit cu o grămadă de pietre care ar fi aparţinut unui haiduc poreclit Iuda ce l-a trădat pe Pintea Viteazul. Acest Iuda ar fi fost mai apoi ucis de tovarăşii căpeteniei. Se spune că fiecare ore care trece pe la Mâgle aruncă câte o piatră pe grămada care acoperă acel mormânt zicând "Aici îi îngropat glodeanul care l-a vândut pă Pintea Viteazul".
Citeste si:
Legende, poveşti şi colinde din Maramureş. Povestea moşilor şi babelor din paie de la Şurdeşti