A făcut o afacere profitabilă cu cătină şi acum vinde inclusiv în Africa de Sud

Cătină FOTO Wikipedia

Un băimărean produce sucuri numai din produse certificate ecologic (morcovi, cătină), iar ca îndulcitor foloseşte doar miere, de asemenea certificată ca produs ecologic. Fără zahăr, fără conservanţi, fără niciun fel de adaos.

Echipa care se ocupă de producţia de sucuri este una foarte tânără. Ideea a venit în urmă cu cinci ani, după ce tatăl proprietarului firmei s-a tratat de o afecţiune cu produse din cătină. Întors acasă după tratamentul din Germania, tânărul s-a gândit să producă sucurile care i-au ajutat tatăl să se vindece.

”Când s-a întors în ţară, l-a întrebat pe fiul lui, Ionuţ Crăciun, de ce nu deschidem şi noi ceva, să facem şi noi un bine pentru alţii, să facem nişte produse pe bază de cătină. Oricum, în România sunt producători de cătină imenşi, numai că este vândută la străini şi pe urmă se întoarce la noi sub formă de produse şi mult mai scumpă. Aşa s-a decis să deschidă această firmă”, povesteşte acum Virgil Marchiş (foto jos), un tânăr de doar 25 de ani care se ocupă de firmă în lipsa patronului.

Fără zahăr, fără îndulcitori, doar cu miere

Numai că sucurile naturale, obţinute doar prin presare la rece şi fără niciu fel de adaos, nu sunt la fel de atrăgătoare la gust precum cele îndulcite, iar preţul este destul de mare, având în vedere că presupune anumite costuri de producţie. Aşa se face că la început vânzările au fost slabe, spre zero. Însă după cinci ani, tânărul spune că au ajuns la nivelul la care sucurile lor au început să fie cunoscute de către clienţi. Însă până să ajungă aici, au gândit un pas important, şi anume să diversifice gama de produse. Iar primul lucru la care s-au gândit a fost să obţină un produs pentru copii.

”E obinut din morcovi, cătină şi miere şi e o reţetă aleasă de copii. I-am pus pe ei să guste din mai multe feluri de sucuri şi să-l aleagă pe cel care să intre în producţie. Ei au gustat, iar combinaţia care a obţinut cele mai multe voturi a intrat pe linia de producţie. Şi merge extraordinar”, spune acum Virgil Marchiş. De asemenea, alte combinaţii de diferite fructe cu cătină. Şi pentru că totuşi, fără îndulcitori, fără zahăr, sucurile erau destul de acre la gust, au ales să folosească mierea, însă tot certificată bio. Şi, în plus, doar de la proucători din Maramureş. ”Mierea de albine este doar de la noi, din Maramureş,  pentru că noi ne dorim să susţinem producătorii locali. Dacă aş putea să cumpăr toată materia primă şi ambalajele din sticlă, absolut tot din Maramureş, asta aş face. Din păcate nu sunt destui producători, aşa că mai luăm din ţară, însă numai de la furnizori cerificaţi ecologic”, mai completează el.

Produse vândute în Africa de Sud

Astăzi, sucurile lor se vând în mai multe supermarketuri, iar pulberea obţinută în urma procesării sucurilor se vinde chiar în Africa de Sud. Fiind procesată la rece, pulberea fină pătrează încă mare parte din proprietăţi şi este folosit la obţinerea altor produse pe bază de cătină. ”Avem pulbere de cătină, pulbere de afine şi de morcovi. Pulberile respective sunt obţinute după ce se presează fructul. Rămâne un fel de turtă care este uscată şi este considerată un produs row, pentru că nu este arsă”, explică el.

Materia primă, cea mai mare parte, autohtonă

Şi pentru că îşi doresc ca materia primă să fie tot autohtonă, s-au gândit să înfiinţeze propria lor cultură de cătină, pentru a avea mai uşor acces la sursă. Astfel, în prezent sunt câteva hectare de tren cltuvate care sut în curs de certificare ecologică, timp în care nu pot folosi produse entru stropit obişnuite. Problema însă nu este la cultivare, ci la recoltare. ”Cătina se poate recolta doar dacă tai crengile, le congelezi şi după aia le scuturi. Altfel n-ai cum, pentru că au nişte ţepi cam de 7 cenimetri. Acuma de plantat s-a plantat, avem cam 2-3 hectare de cătină, dar o să vedem cum o să fie la cules. Am mai cultivat până acum, dar mult mai puţin. Acum am făcut plantaţia mai mare. Planul ar fi să începem procedurile de certificare ecologică, dar asta vom vedea după ce găsim exact metoda cea mai optimă pentru a o culege”, mai explică reprezentantul firmei. El mai arată, de asemenea, că prin congelare nu îşi pierde proprietăţile

Cu o cifră de afaceri de aproximativ 300.000 de lei, afacerea cu cătină a început să meargă din ce în ce mai bine, iar producătorul spune că până anul viitor va avea şi un magazin propriu, dar şi multe alte produse.

Cătina, ”ginsengul românesc”

Cătina, supranumită şi ”ginsengul românesc”, este cunoscută pentru prorpietăţile sale antioxidante şi conţinutul de vitamine şi oligoelemente precum: A, B1, B2, B6, B9, E, F, K, P, beta-caroten, celuloză, fosfor, potasiu, fier, calciu, magneziu. Este considerată un bun antiinflamator, cicatrizant, antibiotic, astringent, anticancerigen şi este indicată şi pentru tratarea afecţiunilor la ficat, splină şi rinichi. Sub formă de ulei poate fi foloită şi pentru afecţiuni oftalmologice (miopie, hipermetropie, glaucom, cataracta), urticarie, alergii, dermatoze, imunitate scazută, ulcere cutanate, eczeme, acnee, escare, hemoroizi, psoriazis şi arsuri solare sau în tratarea unor afecţiuniginecologice. Inhibă pofta de mâncare şi vitaminează organismul. Uleiul de cătină ţine sub control colesterolul.

Mai puteţi citi:

Cât aur se extrăgea în Maramureş la începutul secolului trecut. Statul a fost nevoit să cumpere instalaţii de prelucrare