Unde sunt pădurile virgine ale României, neatinse de drujbe şi în care omul nu a intervenit

0
0

Carpaţii României păstrează încă o comoară unică în întreaga Europă, un atu pentru ţara noastră în materie de turism, dar nevalorificat în vreun fel şi aflat în pericol. Dacă în 1974 în România 12% din păduri erau pure şi neatinse, acum procentul s-a diminuat de patru ori.

Pădurile neatinse de om, de poluare, unde ecosistemele naturale îşi urmează viaţa nealterată, sunt tot mai puţine în întreaga Europă. World Wide Fund for Nature estimează că în Carpaţi ar fi aproximativ 320 de mii de hectare de păduri care pot fi incluse în categoriile virgine şi cvsivirgine, din care 250 de mii ar fi în România. Tăierile masive şi defrişările ilegale au făcut ca suprafeţele de pădure să se diminueze drastic în ţară. Au fost afectate şi pădurile intacte. Potrivit unui studiu, pe vremea comuniştilor, în 1974, 12% din pădurile ţării erau virgine, iar acum procentul este estimat la 3%.

Ministerul Mediului a emis în iulie 2016 un ordin pentru realizarea unui catalog al pădurilor virgine din România, în care sunt precizate pădurile protejate strict de orice intervenţie umană. Specialiştii silvicultori au raportat suprafeţele considerate neafectate de om. „În baza amenajamentelor silvice, administratorii de fond forestier au propus Gărzilor Forestiere, structuri teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, înscrierea în Catalog a 12.893,7 ha, din care 2.569,03 ha de păduri virgine şi a 10.324,67 ha de păduri cvasivirgine. Acestea au fost avizate de către Comisia tehnică de avizare pentru silvicultură“, se arată în documentul Ministerului Mediului.

Specialiştii din domeniul mediului şi silviculturii lucrează la alte studii, care vor conduce la includerea documentată a altor suprafeţe în categoria pădurilor protejate strict. Au mai fost depuse studii pentru încă 35 de mii de hectare, din care au primit aviz favorabil pentru 7617 hectare.

„Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură verifică, prin gărzile forestiere, sesizările legate de identificarea unor suprafeţe de pădure care pot fi, potenţial, încadrate în categoria pădurilor virgine sau cvasivirgine. În cazul în care gărzile forestiere consideră că sunt îndeplinite condiţiile de naturalitate stabilite prin Ordinul de ministru nr. 3397/2012, pădurile respective vor face obiectul includerii în studii“, se arată în documentul oficial al Ministerului.

În această perioadă se fac evaluări pentru pădurile incluse în ariile naturale potejate, cum ar fi parcurile naţionale, care vor fi nominalizate de România pentru a fi înscrise în Patrimoniul Mondial UNESCO. Se va face şi identificarea şi studiul suprafeţelor indicate de proprietari, administratori de păduri, de ONG-uri, instituţii de cercetare, educaţie, ş.a.

„Constituirea Catalogului Naţional al Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine din România este un proces continuu, transparent, deschis tuturor celor interesaţi să se implice în identificarea şi punerea sub protecţie a pădurilor virgine şi cvasivirgine. Există în prezent, depuse la Gărzile Forestiere în vederea verificării şi avizării, studii de fundamentare pentru includerea în Catalog, elaborate de către organizaţii neguvernamentale, administratori de păduri, administratori ori custozi de arii naturale protejate sau de către experţi persoane fizice“, precizează Ministerul Mediului.

image

Parcurile Naţionale ale României, protejate de lege FOTO Wikipedia

Ce denumiri poartă primele păduri virgine din prăpăstiile Carpaţilor incluse în Catalog

Primul document inclus în Catalog indică primele suprafeţe cartografiate, documentate şi studiate de specialişti. În mare parte, pădurile virgine aparţin statului, dar există şi proprietari privaţi. Bihor, Maramureş, Caraş Severin şi Suceava sunt singurele judeţe care se pot lăuda cu suprafeţe însemnate de păduri virgine. La acestea se mai adaugă, deocamdată, judeţele Argeş, Braşov, Bacău, Hunedoara, Prahova şi Sibiu, care deţin suprafeţe de pădure cvasivirgine. Până şi denumirile zonelor sunt pitoreşti, moştenite în cursul ultimilor sute de ani: Aleu, Olteana, Galbena, Preluci, Gropşoara, Răoaia, Ciormolina, Mieluşoaia, Prăpastia Calului, Curmăturaa Tihului, Valea Buţii, Dobrele Fata Moartă, Păcura, Boceasa, Valea Iadului, Prăpastia Ursului, Mânioasa, Boii Mari, Boii Mici, Coşava Mare, Lăcurel, Glodeasa, Faţa Gardului, Curmătura Tihului, Piatra Craiului, ş.a.

image


WWF: „Europa şi-a distrus pădurile virgine. Noi încă mai avem. Încă“

World Wide Fund for Nature România militează constant pentru schimbarea legislaţiei şi protejarea strictă a pădurilor frumoase pe care ţara încă le mai are. În nenumărate locuri au fost identificaţi arbori de peste 500 de ani, mii de specii de animale, unele unice. Organizaţia ecologistă a creat un propriu catalog al pădurilor virgine, afirmă că a identificat încă 20 de mii de hectare de pădure, suprafaţă care trebuie inclusă în catalogul oficial. 

„În pădurea virgină arborii mor de bătrâneţe, cad, se rup sau se usucă pe picior, iar lemnul mort rămâne acolo, hrănind ecosistemul pentru generaţiile viitoare. În pădurea virgină trăiesc arbori de toate vârstele, de la sămânţa abia încolţită, la cei care au atins limita fiziologică, asemenea unei comunităţi: copii, părinţi şi bătrâni care se sprijină reciproc, dând curs unei vieţi armonioase şi sănătoase. Sub coroanele giganţilor de peste 500 de ani mişună peste 10.000 de specii de animale, de la organisme unicelulare, ciuperci, plante, insecte şi până la vietăţi familiare precum mistreţul, cerbul, capra neagră, lupul, râsul, buha, ursul brun, toate într-o strânsă legătură firească. Dacă pădurea virgină dispare, se pierde o evoluţie naturală de mii de ani – nu numai o lecţie vie păstrată în adevărate laboratoare ale naturii, dar şi o parte din identitatea culturală a comunităţilor locale din România“, spun ecologiştii de la WWF, care au realizat şi un site special pentru pădurile virgine ale României.

image

Păduri virgine.  FOTO WWF

Petiţie pentru salvarea pădurilor virgine

Peste 106 mii de persoane au semnat petiţia WWF, menită să sensibilizeze Ministerul. Se cer măsuri urgente pentru protejarea acestor suprafeţe forestiere unice în Europa, care ar putea fi incluse în Patrimoniul UNESCO.  „Pădurile virgine ale Romaniei, care reprezinta 65% din padurile virgine ramase in Europa (exceptand Rusia), sunt bunuri cu valoare de patrimoniu pentru tara noastra si pentru Europa. Importanta acestor paduri sub aspect stiintific, peisager, educativ, ecoprotectiv şi al biodiversitatii, este agreata de toţii practicienii, specialiştii si cercetatorii din domeniu si din domeniile inrudite.

In secolul XIX, padurile virgine reprezentau aproximativ 30% din suprafata totala a padurilor din Romania. La finele secolului XX mai erau doar 6%. Astazi au ramas mai putin de 3%. Dintre acestea, doar 18% se bucura de un statut de protectie. Restul, de 82%, pot fi distruse fara a fi incalcate prevederile legale.

Prin aceasta petitie, va solicit luarea unor masuri urgente pentru protejarea eficienta a ultimelor paduri virgine ale Romaniei, respectiv modificarea cadrului legislativ pentru protectia lor si asigurarea de fonduri pentru plati compensatorii catre proprietarii privati de padure“, se arată în petiţia de pe site-ul padurivirgine.ro, asumat de WWF.

image

Păduri virgine.  FOTO WWF

Bacău


Ultimele știri
Cele mai citite