Portret/ Bacău: Călin Boambă, dascălul care reînvie tradiţiile de iarnă

Profesorul a implementat un proiect prin care urmăreşte să redescopere, cu ajutorul elevilor, obiceiurile de Crăciun şi Anul Nou din zona Bacăului.

Prin proiectul „Promovarea specificului naţional prin specific regional“, Călin Leon Boambă, profesor de socio-umane la Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri“ din Bacău, vrea să readucă în atenţie tradiţiile şi obiceiurile specifice sărbătorilor de iarnă şi uitate între timp de băcăuani.

„Am constatat că aceste lucruri s-au pierdut şi că sunt puţini cei care mai ştiu ce obiceiuri avem în zona noastră. M-am apucat de scris proiectul, am cerut sprijinul profesorului universitar Ioan Dănilă şi al vicepreşedintelui CJ Dumitru Brăneanu şi am venit în faţa colegilor şi elevilor cu această propunere“, ne-a spus Călin Boambă.

Proiect premiat

Toţi elevii implicaţi în proiect au încercat să afle din diverse surse obiceiurile specifice anumitor zone din judeţ. Au realizat filmuleţe cu datini şi obiceiuri din zona de provenienţă, au făcut fotografii şi toate creaţiile lor au intrat într-un concurs, care, pe lângă diplome, le-au adus şi premii în bani. A urmat apoi o deplasare în teren într-o localitate de la graniţa cu judeţul Vaslui, unde localnicii sărbătoresc Anul Nou pe stil vechi.

„Am fost la Plopana, în satul Doagele, unde se serbează «Capra cu harapi». Harapul este un personaj întâlnit doar în comunele Plopana, Lipova şi Dragomireşti, iar repertoriul este susţinut de fanfara din satul Doagele. Copiii au fost impresionaţi de ce au văzut şi sunt puţini chiar şi adulţi care ştiu de aceste obiceiuri“, a mai spus profesorul.

„Nu ştie nimeni de ele“

Dascălul a descoperit că tradiţii vechi din multe comune s-au stins şi vrea să facă tot posibilul pentru a le readuce în atenţie. „Voi face eforturi pentru a repune în scenă «Banda lui Coroi» din Dofteana, dar vreau să pun umărul şi la perpetuarea teatrului folcloric «Banda lui Bujor» de la Asău. M-am mobilizat să fac toate aceste lucruri mai ales după ce am constatat că, la nivel naţional, judeţul Bacău este o pagină goală în această privinţă. Deşi ne aflăm într-o zonă cu foarte multe obiceiuri, nu ştie nimeni de ele“, a mai spus Boambă.

Profesorul crede că tradiţiile şi religia ar trebui să meargă mână-n mână, iar preoţii să se îngrijească ca tot ce este specific localităţii pe care o păstoreşte să nu se piardă. „Judeţul nostru stă destul de slab la capitolul port tradiţional. Cred că localnicii ar trebui încurajaţi de preoţi în acest sens. Costumele populare abia dacă mai sunt îmbrăcate şi este păcat“, a mai spus profesorul. Elevii au îndrăgit atât de tare proiectul încât i-au propus dascălului să-l includă pe lista de opţionale din anul şcolar viitor.

Profil
Născut. 18 ianuarie 1976, Lipova, Bacău.
Studii. Facultatea de Filosofie din Iaşi.
Familie. Este căsătorit şi are un copil.

Întrebări şi răspunsuri
Ce aveţi de gând să faceţi cu informaţiile culese?
După ce voi aduna suficiente date, din cât mai multe zone, voi publica, împreună cu profesorul Dănilă, un volum. Nu ştiu să mai existe aşa ceva în Bacău şi cred că va fi bine primit. M-am apucat deja de un documentar cu ceea ce am făcut până acum. Aprofundez fiecare informaţie. Vreau să văd originea şi semnificaţia fiecărui obicei. 
Ce lucruri specifice zonei noastre aţi descoperit?
Puţini sunt cei care ştiu că la Dărmăneşti, de fapt pe toată Valea Trotuşului, avem la porţi şi la grinzi simboluri cu roata solară, care este un simbol dacic, preluat de la celţi şi care semnifică apărarea de spiritele rele.

Ce-i place
Îmi place să lucrez cu oamenii, sunt pasionat de istorie, mitologie. Îmi plac mâncarea tradiţională, sarmalele în foi de varză şi tochitura moldovenească.

Ce nu-i place
Nu sunt de acord cu lipsa de empatie a unor oameni. Nu-mi place că nu se mai acordă atenţie valorilor, că tot ce este frumos şi specific poporului nostru se pierde.