Orașul din România care a avut la un moment dat patru monede în circulație. Afacerile au primit atunci o lovitură grea

Într-un interval de două săptămâni, între 13 și 30 septembrie 1944, Aradul era orașul în care circulau nu mai puțin de patru monede: leul românesc, pengő unguresc, rubla şi leul rusesc.

Aradul la vremea respectivă FOTO willypragher.blogspot.ro

Istoricul Andrei Ando din Arad spune că monedele erau calculate la o paritate aleatorie, ilogică, abuzivă.

El spune că dacă facem un exerciţiu de gândire, ne putem imagina situaţia unui comerciant care se trezeşte cu un curs valutar impus nu de regulile pieţei, de cerere şi ofertă, ci de o autoritate superioară care are interesul să câştige de pe urma acestei impuneri.

„Monedele trupelor de ocupaţie au devenit obligatorii pentru a marca, pe de o parte, autoritatea asupra teritoriului controlat de armată, iar pe de altă parte pentru a înlesni consumul de către trupele de ocupaţie, ţinându-se cont doar de interesele acestora, nu şi de mecanismele economice”, a declarat dr. Andrei Ando. 

Această situaţie a creat un dezechilibru major care i-a determinat pe mai mulţi comercianţi să pună lacătul magazinelor din Arad. Acestea au fost redeschise sub ameninţarea autorităţilor, după ce militarii din armatele de ocupaţie s-au plâns că nu se pot aproviziona cu alimente şi articole de vestimentaţie. 

Pengő, impus de regimul Horthy

Începând cu data de 14 septembrie 1944, autorităţile militare ungare ale Aradului ocupat au introdus în circulaţie moneda ungară „pengő”, stabilind şi cursul de schimb al acesteia la 50 de lei/pengő - în condiţiile în care, pe piaţă, moneda ungară se schimba înaintea inveaziei cu 20 de lei/pengő. Prin impunerea unui curs valutar dezechilibrat, afacerile din Arad au primit o lovitură grea.

„Dominaţia scurtă a fasciştilor maghiari avea şi un grav neajuns economic, în afară de jaful direct executat la întreprinderile noastre şi la particulari: a introdus şi sistemul exploatării indirecte prin introducerea bancnotelor maghiare. În prima zi autorităţile hothyste au obligat populaţia să accepte moneda «pengő»”, scria ziarul Patriotul, la 29 septembrie 1944.

Potrivit aceleiaşi surse, la o săptămână după retragerea trupelor ungare, în circulaţia monetară a Aradului încă rămăseseră câteva milioane de pengő, comercianţii şi industriaşii arădeni suferind pagube consistente din cauza diferenţei de schimb valutar. După retragerea armatei ungare, moneda maghiară s-a prăbuşit, iar pierderea suferită de afacerile locale nu a fost acoperită.

Investitorii, mai mici sau mai mari, sperau încă, la finalul lunii septembrie, că Banca Naţională a României sau vreo altă instituţie bancară va schimba banii maghiari la cursul impus de ocupaţia militară, ceea ce însă nu s-a întâmplat.

Imediat după eliberarea Aradului de armatele maghiare, o altă problemă financiară era semnalată. Armata rusă impunea, aşa cum au făcut-o şi ungurii, propria sa monedă. Astfel, arădenii erau obligaţi să folosească rublele ruseşti.

După evenimentele de la mijlocul lunii septembrie şi pierderile severe suferite de comercianţii şi industriaşii locali, nimeni nu mai avea însă încredere în rublele ruseşti. Pentru a readuce încrederea în sistemul monetar, comandamentul Armatei Roşii a decis emiterea unei bancnote noi - leul rusesc.

În vreme ce cursul de schimb al rublei era de 100 lei/rublă, leul rusesc se schimba la cursul de 5 lei româneşti/leul rusesc.

„Am auzit mai multe cazuri că cetăţenii noştri nu vor să accepte bancnotele sovietice oferite de soldaţii Armatei Roşii. Mai mult, au apărut şi speculanţii, cari abuzând de neştiinţa oamenilor oferă cursuri negre inferioare celor legale (...) Orice tentativă de speculă va fi sancţionată în modul cel mai aspru”, scria publicaţia locală Patriotul.

Acelaşi ziar preciza, la 29 septembrie 1944, că potrivit informaţiilor pe care le deţine, rublele şi leii ruseşti urmează să fie retraşi de pe piaţă cu data de 1 octombrie 1944, leul românesc urmând să rămână singurul instrument de plată.