Frida Kahlo are rădăcini în România. Familia celebrei pictorițe provine dintr-un oraș din vestul Ardealului. Un tânăr mexican, pe urmele ei
0Frida Kahlo, una dintre cele mai excentrice artiste, pe numele său complet Frida Kahlo de Rivera, născută în Mexic, are rădăcini în România, mai exact în județul Arad.
Bunicii paterni ai celebrei artiste plastice mexicane Frida Kahlo, Henriette Kaufmann și Jakob Kahlo, erau din Arad, fiind evrei cu nume germanic.
Extrem de interesată de originea familiei sale, către sfârșitul vieții Frida a insistat asupra ideii că aceștia provin din orașul de pe Mureș: „Bunicii mei paterni s-au născut în Arad, Ungaria, și s-au mutat în Germania după căsătorie”.
Deși Frida a căutat mult pentru a obține această informație pe care a făcut-o publică în anii ’50, biografii ei, Gaby Franger și Rainer Huhle, susțin că familia Fridei era atestată în provinciile germane încă de la jumătatea secolului al XVIII-lea.
Frida Kahlo, pe numele său Magdalena Carmen Frieda Kahlo y Calderón (cunoscută și ca Frida Kahlo de Rivera, după soț), s-a născut în 6 iulie 1907, la Coyoacán, Ciudad de México, Mexic și a murit în 13 iulie 1954 la Coyoacán, la vârsta de 47 de ani.
Cărți despre viața ei, la biblioteca arădeană
„Mulți dintre cititorii noștri sunt interesați și de genealogia artistei latino-americane, ținând cont de faptul că bunicii ei paterni, Henriette Kaufmann și Jakob Kahlo, proveneau din comunitatea evreiască din orașul de pe Mureș. Putem menționa aici albumul ce îi poartă numele, «Frida Kahlo» alcătuit de istoricul de artă Frank Milner, cuprinzând peste 80 de reproduceri ce ilustrează întreaga gamă a operei acestui artist vibrant sau cartea semnată de Salomon Grinmberg «Frida Kahlo. Song of Herself», un volum ce contextualizează un interviu profund introspectiv și autobiografic prin care Kahlo își prezintă cu sinceritate viața, iubirile, picturile și atitudinile sale”, a declarat Ioana Nistor, documentarist al Bibliotecii Județene „Alexandru D. Xenopol” din Arad.
Mai multe volume de cărți despre viața pictoriței Frida Kahlo se află la Biblioteca Județeană „Alexandru D. Xenopol” din Arad.
„Alcătuind o bogată și interesantă colecție de carte, volumele ce au ca subiect viața, activitatea și personalitatea celebrei pictorițe mexicane Frida Kahlo atrag cititorii arădeni prin texte semnificative, ilustrate cu fotografii, desene și imagini vizuale de mare impact, texte și interviuri ce oferă perspective inedite asupra forțelor complexe care au modelat acest artist unic”, mai spune Ioana Nistor.
Biblioteca Județeană „Alexandru D. Xenopol” din Arad oferă astfel iubitorilor de lectură o extinsă colecție ce poată fi identificată majoritar în cadrul Secției de Artă și Multimedia „Sabin Drăgoi”. Catalogul online poate fi consultat pe pagina Bibliotecii Județene „Alexandru D. Xenopol” din Arad, pe subiectul Frida Kahlo.
Comunistă ferventă, prietenă cu Troțki
Despre Frida Kahlo, un istoric arădean, Antoniu Martin, spune că a rămas în conștiința posterității ca un simbol.
„Frida Kahlo a rămas în conștiința posterității ca simbol al alterității prin excelență, al inadaptatului la diferite contexte sociale și de ce nu al minoritarului indiferent de ipostaza acestuia. Excentricitatea ei, ca artist și nu numai, a derivat probabil dintr-o încercare de a masca anumite probleme existențiale, inclusiv cele de sănătate. Unii critici ai artei ei susțin că stridența culorilor din picturile sale aveau menirea de a masca o durere fizică dar și una interioară. În exprimarea ei artistică și publică se regăsește condiția omului obligat să penduleze între două lumi, cea din America Latină și cea europeană, aspect derivat din originea ei mixtă ”, a declarat istoricul arădean Antoniu Martin.
Ca asumare ideologică, Frida Kahlo a îmbrățișat ideile de stânga ale timpului, mergând spre radicalismul reprezentat de ideologia comunistă.
„Se știe că Frida a fost în relații apropiate cu liderul comunist Lev Troțki, care a și locuit în casa acesteia din Mexic, cu puțin timp înainte de a fi asasinat din ordinul lui Stalin, dictatorul Uniunii Sovietice”, a mai declarat istoricul arădean Antoniu Martin.
Un tânăr mexican, pe urmele Fridei
Pe străzile pe care au umblat bunicii artistei Frida Kahlo a ajuns și un tânăr mexican născut în același oraș cu ea, Coyoacán. Este vorba despre Samuel Avila care a venit la Arad după ce s-a însurat cu o tânără din Arad, Cristina. Alături de el este și mama și sora lui. Samuel s-a arătat încântat să afle că a ajuns tocmai în orașul în care Frida are rădăcini.
„Prima mea vizită la Coyoacán, locul de naștere al Fridei Kalho, a fost în timpul copilăriei într-o excursie școlară. Doar că atunci nu înțelegeam încă pe deplin impactul pe care îl generase în societate în urmă cu câțiva ani. Vizita la primăria din Coyoacán este ceva maiestuos, deoarece este o zonă plină de cultură și istorie, restaurantele, bisericile și magazinele care o înconjoară sunt unice și speciale. Bineînțeles că am vizitat muzeul Fridei ani mai târziu și cu mai multă conștientizare, am putut să-i admir arta într-un mod mai bun, să înțeleg puțin felul ei de a vedea viața și de a o exprima”, mărturisește Samuel Avila.
Despre Frida și soțul ei Diego Rivera, faimos pictor mexican, Samuel spune că sunt două personaje foarte ciudate printre muraliştii mexicani din acea vreme.
„Frida a devenit foarte recunoscută pentru autoportrete, tot ce a trăit a reușit să surprindă în scrierile sau autoportretele ei. A dus o viață complet imperfectă, iar munca ei este influențată de toate experiențele sale dureroase. Arta a fost viața ei și picturile sale au fost familia ei. A fost recunoscută în întreaga lume pentru modul său unic de a-și exprima modul de a vedea viața și de a-și exprima realitatea. În prezent, mișcarea feministă a luat imaginea Fridei ca un exemplu al puterii femeilor. Împreună cu soțul ei apar și pe bacnotele mexicane. Frida a rămas respectată și admirată de mexicani și de cei care îi prețuiesc arta. Eu mă bucur că ajungând în Arad am auzit numele ei”, mai adaugă Samuel Avila.
A moștenit dragostea pentru artă de la tatăl său
Frida Kahlo (1907-1954) a moștenit entuziasmul și dragostea pentru artă și literatură de la tatăl său, Guillermo Kahlo, care s-a stabilit în Mexic la 19 ani și a lucrat ca fotograf, fiind printre primii care au documentat monumentele din Mexic, la începutul secolului al XX-lea.
Frida a dorit să devină medic, probabil ca urmare a poliomielitei de care a suferit la 6 ani și care i-a cauzat o malformație la piciorul drept. Iar greutățile nu s-au oprit aici: adolescentă fiind, Frida a fost victima unui teribil accident de autobuz, în care era pasageră. Coloana vertebrală i s-a frânt, un umăr i s-a dislocat, piciorul drept i-a fost rupt în bucăți, iar laba piciorului i-a fost zdrobită. Multiplele fracturi de pelvis și de coloană au facut-o să stea la pat mai multe luni, provocându-i dureri greu de suportat. Doar în pictură a găsit calea de a scăpa de suferință, iar izvorul artei sale l-a găsit interiorul ei: „Nu sunt bolnavă. Sunt ruptă. Dar sunt fericită că trăiesc atâta timp cât pot să pictez”, spunea Frida.
Acest lucru se poate vedea în autoportretele sale rigide și hieratice, în care artista se reprezintă din față sau din semi-profil, ca în lucrarea „Coloana frântă“ din 1944. Aici, Frida s-a pictat cu corpul secționat ca pământul după un cutremur, șira spinării a fost înlocuită cu o coloană frântă, gata să se prăbușească, iar corpul îi este susținut doar de un corset și piroane îi sfâșie carnea sugerând durerea cumplită suferită.
Dacă în primele autoportrete, Frida se reprezenta goală, în lucrările din perioada de maturitate artistică își acoperă corpul cu un cearșaf, adesea pătat de sânge. Cu toate acestea, în locul imaginii unui om distrus, avem în fața ochilor o femeie frumoasă, puternică și energică afișând o atitudine trufașă și demnă, gata să se confrunte cu lumea.
S-a căsătorit cu un pictor mexican de renume
Pasiunea pentru pictură o aduce în calea lui Diego Rivera (1886-1957), pictor mexican de renume, cu care se căsătorește la 22 de ani, în ciuda diferenței de 20 de ani care era între ei. Relația Fridei cu Diego a fost tumultuoasă, cu urcușuri și coborâșuri.
Diego avea episoade de revenire la fostele soții sau amante, având o relație și cu sora mai mică a Fridei, Cristina, în timp ce Frida experimenta relații cu femei (Josephine Baker) sau cu alți bărbați (sculptorul Isamu Noguchi, comunistul Leon Trotsky sau fotograful de origine maghiară Nickolas Muray).
Astfel, Frida și Diego divorțează în 1939 și se recăsătoresc în 1940, rămânând împreună până la moartea Fridei. Referitor la relația ei cu Diego, Frida declara: „În viața mea au avut loc două accidente teribile… Diego a fost de departe cel mai rău!”
În același timp, Diego o vedea „acidă și tandră, tare ca oțelul și delicată ca aripa unui fluture, drăgăstoasă ca un zâmbet frumos și la fel de profundă și crudă ca amărăciunea vieții”.
Cea mai bine cotată artistă
În noiembrie 2021, Frida Kahlo a devenit cea mai bine cotată artistă de pe continentul latino-american, datorită unei mici pânze de 30 x 22 centimetri. O privire în urmă asupra reevaluării lucrării „Diego y yo” și asupra uneia dintre cele mai iubite personalități din istoria artei.
Anunțată drept „unul dintre loturile vedetă ale serii în sesiunea de vânzări de artă modernă de la New York” în noiembrie 2021, „Diego y yo” (Diego și eu) fusese deja vândută la Sotheby’s pentru 1,4 milioane de dolari în 1990.
Pe atunci, Frida Kahlo (1907 – 1954) devenea primul artist latino-american care depășește milionul de dolari la licitație. Treizeci de ani mai târziu, aceeași societate de vânzări reevalua prețul acestei pânze la 30 de milioane de dolari. O reevaluare puternică, făcută pe baza pasiunii pe care o stârnește Frida.
„Diego y yo” este emblematic între autoportretele intense și enigmatice care au făcut-o celebră pe pictorița mexicană.
„Sper ca plecarea mea din această lume să se facă cu bucurie – și sper să nu mă mai întorc niciodată“, declara Frida către sfârșitul vieții.
Se încarcă comentariile...
