Provocările organizării unui festival în Teleorman: „Nu ştiu în ce alte contexte aş fi putut să-i cunosc, la vârsta aia, pe Cătălin Ştefănescu sau Marcel Iureş“
0
INTERVIU. Pentru al treisprezecelea an consecutiv, Alexandria găzduieşte, timp de o săptămână, Festivalul Naţional de Teatru Tânăr Ideo Ideis. Organizatorii ineditului eveniment ne-au făcut câteva recomandări pentru ediţia ce debutează luni, 6 august, şi au povestit câteva dintre provocările de care s-au lovit în cei 13 ani.
La 15 ani crea împreună cu câţiva prieteni un festival de teatru în oraşul natal. Acum, la 28 de ani, e scenaristă şi regizoare la început de drum. Este vorba de Andreea Borţun, căreia uneori i se face dor de acel sentiment de revoltă creativă pe care îl trăia când a pornit Festivalul Naţional de Teatru Tânăr Ideo Ideis la Alexandria.
„E un sentiment pe care doar la vârsta aia poţi să-l trăieşti plenar, şi dup-aia se pierde un pic pentru că apar fricile şi, inevitabil, apare drămuirea planului şi cum anume îţi gestionezi fiecare pas. Şi te gândeşti la eşec. (...) Şi da, sunt momente în care-mi lipseşte foarte mult tipul ăla de curaj“, mărturiseşte ea pentru „Adevărul“.
Ediţia cu numărul 13 a festivalului va debuta luni, 6 august, iar pentru realizarea ei s-au investit în jur la 150.00 de euro, în care este inclusiv şi sprijinul financiar primit de la autorităţile locale. La anul, festivalul va avea o nouă conducere. Andreea Ruscan va fi cea care va duce Ideo Ideis mai departe. Însă, până atunci, urmează o săptămână plină de teatru, film, animaţii stradale.
Andreea Borţun a vorbit, într-un interviu pentru „Adevărul“, despre provocările organizării acestui festivalului în Alexandria.
Care sunt noutăţile ediţiei de anul ăsta?
La sala mare (n. r. a Sălii Polivalente) avem trei spectacole şi pe toate trei le-aş recomanda. Mai toate evenimentele sunt de recomandat. Pentru cine vrea să vadă film sunt proiecţii de film în aer liber în parcarea Consiliului Judeţean (n. r. Teleorman). Pentru cine e împătimit de teatru poate să meargă la Conciato (n. r. o pizzerie din Alexandria), se joacă, cinci seri, spectacole acolo. Repet, la sala mare, sunt trei spectacole foarte bune: e „Pescăruşul“ a lui Andrei Şerban, „Artists Talk“ a Gianinei Cărbunariu, „Pentru o mai bună înţelegere“ a lui Mimi Brănescu de la Teatrul Metropolis.
Masterclassurile – la care înscrierile s-au terminat - sunt moderate de Cătălin Ştefănescu şi invitaţi sunt Radu Jude şi Bobonete. La Seara povestitorilor vine Vlad Voiculescu, fost ministru al Sănătăţii, cele două care au pus bazele campaniei de strângere de fonduri pentru primul spital privat din România (n. r. Oana Gheorghiu şi Carmen Uscatu, fondatoarele Dăruieşte Viaţa, construiesc primul Spital de Oncologie şi Radioterapie Pediatrică din România). Sunt discursuri inspiraţionale gen TED. Artistul Dan Perjovschi vine. Iar echipa Decât o Revistă mai vine.
Spectacolele de stradă. Anul trecut nu au fost atât de multe pe cât sunt acum. Sunt două spectacole pentru copii, e mai mult spectacol de ventrilocie, sunt mai multe animaţii stradale, pictură pe faţă şi toate cele. E o fanfară itinerantă, Fanfara Transilvania, care se tot plimbă prin oraş. Mai e un spectacol de lumini – Reflection se numeşte.
La secţiunea Spectacole de Teatru Tânăr sunt nouă trupe care joacă. Fiecare dintre acestea primeşte câte o experienţă. Nu e un premiu. Şi toată lumea primeşte o experienţă diferită.
Imagine de la animaţii stradale de la alte ediţii ale festivalului FOTO: Facebook Ideo Ideis
Ce înseamnă experienţă?
Poate să însemne participarea la Festivalul de Teatru de la Sibiu, să joace acolo, sau la Festivalul de Teatru de la Piatra Neamţ sau să joace la Festivalul Comediei Române din Bucureşti. Sunt experienţe date pe bază de parteneriate cu alte festivaluri.
Tema festivalului din acest an este eşecul. Iar din sloganul „Tu când ai dat cu fail?“, cuvântul ”fail” rămâne în minte.
Da, rămâne în minte pentru că despre asta încercăm să vorbim: că eşecul nu e neapărat elementul negativ din tot procesul de cunoaştere. Din contră, e un element necesar şi, ca să ajungi undeva, e esenţial să treci peste aceste opintiri. E normal. De-asta l-am şi folosit în forma asta ludică: „tu cât ai dat cu fail?“ Un limbaj destul de informal.
Cum ar fi bine să privim aceste opintiri?
Ca parte esenţială a procesului de construcţie. Necesară, fără doar şi poate.
Vin oamenii la spectacolelele festivalului? A reuşit, în timp, festivalul să educe, întrucâtva, publicul din Alexandria?
Nu ştiu. Asta încercăm şi noi să ne dăm seama. E prima dată când facem sondaje de opinie. Astăzi (n. r. interviul a fost luat miercuri, 1 august) s-a terminat şi urmează să fie evaluate de un sociolog cu care lucrăm. Va fi şi o consultare publică cu unii dintre cei intervievaţi care au fost de acord să vină la consultarea asta pe 7 august. Vrem şi noi să aflăm răspunsul la întrebare: în ce măsură e necesar, în ce măsură schimbă ceva sau a schimbat ceva, în ce măsură e ce-şi doreşte lumea de acolo sau nu.
Care au fost cele mai grele momente din cei 13 ani ai festivalului? Povesteşte-ne unul în care eraţi pe punctul de a renunţa la tot.
Şi pe Alex, colegul meu, dacă l-ai întreba – ţi-ar spune că am avut reacţia asta în fiecare an. Probabil, cele mai dificile momente au fost alea despre vorbeşte şi animaţia (n. r. video de mai jos): atunci când ne-am trezit că, practic, nu mai avem o scenă proprie spectacolelor, atunci când a fost concesionată scena Casei de Cultură şi a devenit discotecă şi deodată locul ăla nu mai arăta aşa cum îl ştiam. A trebuit să regândim spaţiul. A fost un întreg chin. Acelaşi sentiment l-am avut când am aflat că nu mai putem să cazăm participanţii în căminul – singurul care avea capacitatea din Alexandria pentru 100 şi ceva de oameni (n. r. căminul Liceului Pedagogic).
De ce nu s-a mai putut?
La vremea respectivă erau ceva discuţii despre o expertiză de risc seismic care avea nu ştiu ce grad, că ei nu mai pot folosi căminul. Căminul e în continuare folosit pe parcursul anului. Aşa că lucrurile sunt foarte incerte încă. Am hotărât atunci, în situaţia aia de criză - cu 2-3 săptămâni înainte de festival sau poate o lună; în orice caz era foarte aproape – să închiriem un cort foarte mare, să-l compartimentăm, să-l amplasăm în curtea ştrandului şi să-i cazăm acolo. Şi de atunci asta continuăm să facem, e al patrulea an. Cazarea e foarte decentă şi spaţiul în sine e protejat. Pentru adolescenţi e un dream come true/vis devenit realitate.
Un alt moment a fost şi anul trecut când a trebuit să ieşit din Casa de Cultură după prima seară de festivitate. ISU a închis sala.
De ce?
Pe motive de siguranţă. Practic e nevoie de investiţii colosale acolo. S-a făcut o sesizare, cineva din exterior. S-a venit în control.
Şi într-o noapte a trebuit să ne mutăm cu absolut tot: lumini, schele, decoruri. Să găsim, în primul rând, un spaţiu pentru că nu era niciun alt spaţiu posibil şi a trebuit să mergem în Sala Polivalentă unde, de altfel, şi anul ăsta facem festivalul, dar un pic mai bine amenajat, un pic mai profi. Anul trecut a fost foarte pe fugă.
Nu există un loc în Alexandria sau în afara oraşului unde să fie o clădire capabilă să găzduiască evenimente culturale?
Nu, nu, nu există din păcate. Singurul spaţiu de la care se aşteaptă, cât de cât, ceva din zona asta e fostul cinematograf care a intrat în renovare şi ar fi trebuit să fie gata anul ăsta: centrul cultural de lângă catedrală. (…)
Imagine de la alte ediţii ale festivalului FOTO: Facebook Ideo Ideis
Cu ce crezi că te-a ajutat acest festival?
Cu foarte mult.
Erau foarte mulţi oameni pe care aş fi vrut să-i cunosc şi festivalul ăsta mi-a oferit contextul de a-i aduce acolo şi de a-i cunoaşte dintr-o poziţie privilegiată cumva. Nu ştiu în ce alte contexte aş fi putut să-l cunosc la vârsta aia pe Cătălin Ştefănescu, care îmi plăcea foarte mult pentru emisiunea lui, sau pe Marcel Iureş sau pe Marius Manole. Sau pe oricare dintre cei care s-au alăturat între timp.
Toate lucrurile pe care le-am învăţat fără să vreau din zona de management cultural. (...) Cel mai fain lucru care a fost la început: în nucleul de organizare al festivalului eram toţi prieteni, toţi din trupa de teatru de amatori a liceului, prieteni vechi. Era o atmosferă din-asta foarte frăţească şi foarte faină. Un grup de prieteni care a făcut ceva împreună. Asta iar e o chestie destul de privilegiată, aş zice.
Ţi-a fost greu să aduci aceşti oameni?
Acum nu mai e deloc complicat. Festivalul a căpătat un capital de simpatie destul de mare şi mai toată lumea pe care o invităm ştie cumva de el, dintr-o sursă sau alta. Primeşti recomandări din-astea foarte calde şi atunci, oamenii, dacă timpul le permite, vin. Şi nu vin pentru onorarii, vin pentru că vor să vadă evenimentul.
Dar la început?
Nu, a fost foarte uşor, de fapt. Pentru că era cu atât mai exotic la vremea aia. Într-un oraş de genul Alexandriei se întâmpla o chestie, adică suna cumva provocator. N-a fost greu.
Ce vârste au cei ce vin la spectacole?
35 plus aş zice. Spre 50-60 de ani. Plus toţi adolescenţii.
De ce i-aţi zis Ideo Ideis?
Povestea e mai funny (n. r. amuzantă). La început eram trei: eu, Alex (Ion) şi Oana (Nedelea). Am rămas doar eu şi Alex. (…) Eram într-o discuţie pe Messenger şi brainstorm-uiam cu Oana. Ne-am tot gândit ce nume să-i dăm festivalului. Una dintre noi a venit cu „ideo“, iar cealaltă cu „ideis“. Hai că sună bine „ideo ideis“. Nici nu mai ştiu care a venit cu care, dar, de fapt, într-o formă latinească, s-ar putea traduce, foarte forţat, ca „ideea ideilor“.
Ce trebuie să aibă un film ca să fie bun?
N-aş zice neapărat scenariul. Pur şi simplu, trebuie să fie o voce care să fie cât se poate de autentică acolo a celor care vor să transmită ceva, fie că sunt scenarişti, fie regizori. Vocea aia să fie particulară. Şi nu să se distingă doar de dragul de a se distinge, ci şi fie autentic, şi particular.
Ce consideri că este acum, pentru tine, o provocare?
Acum sunt într-o zonă de pre-producţie cu un proiect de lungmetraj. Încep să scriu la scenariul primului lungmetraj ca regizor. E un proiect care mi-e super drag. Intenţionez să-l filmez în sud. Eu sunt de acolo, din Alexandria. Am crescut la ţară, în zona de sud şi îmi doresc foarte mult să-l filmez în Teleorman sau în Giurgiu, într-un judeţ care respectă geografia aia care mi-o amintesc din copilărie. Am tot fost în cercetare, anul trecut şi anul ăsta. Să găsesc locurile unde să filmez, să găsesc poveştile din care să inspire scenariul şi personajul principal. Voi lucra cu o actriţă amatoare. E povestea unei mame singure care trăieşte la ţară, în sud, şi care e într-un continuu lanţ de dependenţe într-o societate super patriarhală şi caută să descopere ce înseamnă libertatea pentru ea şi ce poate să facă cu libertatea.
Cu siguranţă, filmul ăsta e un pas foarte provocator pentru mine. E lucrul pe care mi-l tot doresc şi la care visez de ceva vreme. E o idee de vreo doi ani şi mă gândesc cum să prindă o formă cât mai aproape de mine.
Imagine de la alte ediţii ale festivalului FOTO: Facebook Ideo Ideis
Programul Festivalului IDEO IDEIS#13
LUNI, 06 AUGUST
19:00-20:30: Festivitate de deschidere IDEO IDEIS #13 (Sala Polivalentă)
MARŢI, 7 AUGUST
20:30-22:30: „Artists Talk”, r. Gianina Cărbunariu, ArCuB, Bucureşti (Sala Polivalentă)
21:00-22:30: „Stă să plouă”, r. Lia Bugnar, Green Hours, Bucureşti (Conciato)
22:00-23:30: Cinemateca târzie – proiecţie „Foxtrot” (2017), r. Samuel Maoz, (Parcare Consiliul Judeţean, vizavi de Casa de Cultură)
MIERCURI, 8 august
19:00-20:00: Fanfara Transilvania (Centrul pietonal)
19:45-21:45: „Pentru o mai bună înţelegere”, r. Mimi Brănescu, Teatrul Metropolis, Bucureşti (Sala Polivalentă)
21:00-22:30: „9 piese remixate”, Alex Ştefănescu, Unteatru, Bucureşti (Conciato)
22:00-23:30: Cinemateca târzie – proiecţie „Utoya:22 iulie”, r. Erik Poppe, (Parcare Consiliul Judeţean, vizavi de Casa de Cultură)
JOI, 9 AUGUST
19:00-20:00: Fanfara Transilvania (Centrul pietonal)
20:30-22:00: „Pescăruşul”, r. Andrei Şerban, unteatru (Sala Polivalentă)
21:00-22:30: „School feat. Cool”, r. Elena Morar, Teatrul Tineretului, Piatra Neamţ (Conciato)
22:00-23:30: Cinemateca târzie – proiecţie „Un pas in urma serafimilor”, r. Daniel Sandu, (Parcare Consiliul Judeţean, vizavi de Casa de Cultură)
VINERI, 10 AUGUST
10:00-12:00: Kiosk Ideo - Animaţie cu public, Facepainting pentru copii (pietonală)
11:00-12:00: Trupa Arlechin, Alexandria - spectacol de teatru tânăr (Sala Polivalentă)
12:15-13:15: Trupa Amprente, Brasov - spectacol de teatru tânăr (Sala Polivalentă)
15:00-16:00: Trupa AS, Bucureşti- spectacol de teatru tânăr (Sala Polivalentă)
17:30-18:30: Sesiune de întrebări şi răspunsuri cu mentorii - Andi Vasluianu, Dorina Chiriac, Marius Manole (Lounge Sala Polivalentă)
17:00 - 19:00: Kiosk Ideo - Animaţie cu public, Facepainting pentru copii (pietonală)
20:30-21:30: Masterclass: Radu Jude în dialog cu Cătălin Ştefănescu (Sala Polivalentă)
21:30-22:30: Masterclass: Mihai Bobonete în dialog cu Cătălin Ştefănescu (Sala Polivalentă)
21:00-22:30: „Tot ce-i minunat în lume”, r. Nicolae Constantin Tănase, Vanner Collective, Bucureşti (Conciato)
22:00-23:30: Cinemateca târzie – „Câteva conversaţii despre o fată foarte înaltă”, r. Bogdan Theodor Olteanu (Parcare Consiliul Judeţean, vizavi de Casa de Cultură)
SÂMBĂTĂ, 11 AUGUST
10:00-12:00: Kiosk Ideo - Animaţie cu public, Facepainting (pietonală)
11:00-12:00: Trupa Gong, Roman - spectacol de teatru tânăr (Sala Polivalentă)
12:15-13:15: Trupa Acting up, Bucureşti - spectacol de teatru tânăr (Sala Polivalentă)
15:00-16:00: Trupa Drama Club, Botoşani - spectacol de teatru tânăr (Sala Polivalentă)
17:30-18:30 Sesiune de întrebări şi răspunsuri cu mentorii - Medeea Marinescu, Cătălin Ştefănescu, Vlad Zamfirescu (Lounge Sala Polivalentă)
17:00-19:00: Kiosk Ideo - Animaţie cu public, Facepainting (pietonală)
19:00-20:00: Crina şi păpuşile vorbitoare - spectacol de ventrilocie (pietonală)
20:15-21:00: Seara povestitorilor - Decât o Revistă (Sala Polivalentă)
21:00-21:45: Seara povestitorilor - Dan Perjovschi (Sala Polivalentă)
21:45-22:30: Seara povestitorilor - Vlad Voiculescu (Sala Polivalentă)
22:30-23:15: Seara povestitorilor - Oana Gheorghiu şi Carmen Uscatu, fondatoarele Dăruieşte Viaţă (Sala Polivalentă)
21:00-22:30: „Foreplay”, r. Ozana Nicolau, Asociaţia Art Revolution (Conciato)
22:00- 22:45: „Reflection”, Litghwave Theatre Company – animaţie stradală
22:00-23:30: Cinemateca târzie – „Breaking news”, r. Iulia Rugină, (Parcare Consiliul Judeţean, vizavi de Casa de Cultură)
DUMINICĂ, 12 AUGUST
10:00-12:00: Kiosk Ideo - Animaţie cu public, Facepainting (pietonală)
11:00-12:00: Drumul Lui Făt Frumos, spectacol de Marian Râlea (pietonală)
11:00-12:00: Trupa ACT, Bacău - spectacol de teatru tânăr (Sala Polivalentă)
12:15-13:15: Trupa Absent, Baia Mare - spectacol de teatru tânăr (Sala Polivalentă)
15:00-16:00: Trupa Atelierul de Teatru, Botosani - spectacol de teatru tânăr (Sala Polivalentă)
16:00 - 18:00: Expoziţie Art&Play şi sesiune de feedback cu părinţii (Casa de Cultură, Clubul Pensionarilor)
17:00-19:00: Kiosk Ideo - Animaţie cu public, Facepainting (pietonală)
19:00-20:00: OMG cu MAGITOT - spectacol de magie pentru copii (pietonală)
17:30-18:30: Sesiune de întrebări şi răspunsuri cu mentorii - Pavel Bartoş, Ofelia Popii, Alexandru Papadopol (Lounge Sala Polivalentă)
20:30-22:00: Festivitate închidere (Sala Polivalentă)
Mai puteţi citi:
Cum ne raportăm la eşecuri. Tema celei de-a 13-a ediţii a Festivalului Ideo Ideis din Alexandria
Se încarcă comentariile...
