Judeţul Teleorman, de la grânarul ţării, la speranţele puse în investitorii chinezi

Foto arhiva

Teleormanul se număra printre grânarii ţării în urmă cu trei decenii. De la poziţiile fruntaşe obţinute în domeniul agricol în întrecerile pe ţară , din vremea fostului regim, judeţul a ajuns să ocupe poziţii ruşinoase în majoritatea statisticilor economice actuale. Reforma agrară, după anii 90, s-a dovedit un proces prea costisitor pentru ţăranul de rând din Teleorman şi unul păgubos pentru judeţ. Speranţele se pun acum în investitori.

Agricultura este o ramură cu tradiţie în Teleorman, un judeţ care, din punct de vedere al suprafeţei agricole şi al potenţialului vegetal şi animal, se situează pe primele locuri la nivel naţional. În Teleorman, terenurile agricole ocupa o suprafata de circa 495 000 ha, din care: 453 000 ha arabil, 30 000 ha pasuni si fâneţe, 12 000 ha vii si livezi.  Doar jumătate din suprafaţa (231.902 ha) mai este, în prezent, acoperită de sistemele de irigaţii. 

Dincolo de potenţialul dat de suprafeţele întinse de teren agricol, calitatea solului , este un alt punct forte al judeţului. În domeniul agricol, Teleormanul şi-a arătat potenţialul în vremea regimului comunist. Asocierea în cooperative s-a dovedit la vremea respectivă o formulă eficientă pentru exploatarea potenţialului agricol al judeţului.

Locul doi la producţia de floarea soarelui

În urmă cu trei decenii, cooperativele agricole din judeţ ocupau poziţii fruntaşe în întrecerile pe ţară pentru realizarea unor producţii agricole superioare . Statisticile vremii arată că, în 1977, judeţul Teleorman ocupa locul doi pe ţară la producţia de floarea soarelui,  trei la producţia de ouă pentru consum, patru la grâu şi cinci la porumb şi laptele de vacă. 

În judeţ se creaseră, sub regimul lui Ceauşescu, unităţi model precum cooperativele agricole din Moşteni, Drăgăneşti Vlaşca, Purani, Zimnicea, Conţeşti, Putineiu. Tot mai multe unităţi cooperatiste obţineau, potrivit statisticilor din acea vreme, producţii record la hectar. ” La grâu, spre exemplu, în 1976, 113 cooperative agricole au obţinut 3000 şi 4900 kilograme la hectar, iar la porumb între 6000 şi 9400 kilograme la hectar”, se arată în Monografia judeţului Teleorman, editată în 1980.

Zeci de unităţi agricole de stat şi cooperatiste din judeţ erau distinse în anii 70 cu titluri şi ordine ale RSR pentru rezultatele obţinute, iar vizitele dese ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu în Teleorman confirmă importanţa agricolă a judeţului, la nivel naţional. 

Fărâmiţarea terenurilor, un proces păgubos

După Revoluţie, restituirea terenurilor agricole şi desfiinţarea blamatelor cooperative agricole a dus la o fărâmiţare a terenurilor agricole în judeţ. Şi aceasta ar fi cauza, spun unii fermieri, pentru care Teleormanul nu mai este ceea ce a fost odată, iar productivitatea a scăzut îngrijorător. Ţăranii teleormăneni, îngropaţi în taxe şi impozite , au ajuns să nu îşi mai permită să lucreze pământul şi mulţi dintre ei l-au lăsat de izbelişte.15% din suprafaţa agricolă este , în prezent, pârloagă. Cei care şi-au dat pământul asociţiilor agricole înfiinţate după Revoluţie, n-au făcut din asta o afacere. Judeţul plăteşte preţul dezinteresului cu care autorităţile au tratat sectorul agricol după anii 90.

Producţiile actuale nu mai sunt ce au fost o dată. 

2013, un an agricol catalogat drept bun de agricultorii teleormăneni are o palidă producţie comparativ cu recordurile din vremea vechiului regim, Conform datelor centralizate la nivelul Direcţiei pentru Agricultură Teleorman, anul trecut, 181000 de hectare au fost cultivate cu floarea soarelui şi porumb. De pe cele 87.300 hectare cultivate cu floarea soarelui a fost obţinută o producţie medie de 2.149 kilograme la hectar, iar la porumb, de pe cele 85.000 de hectare aflate în cultură în acest an producţia medie la unitatea de suprafaţă a fost de 4.665 kilograme. Grâul rămâne cereala de bază, producţia fiind anul trecut de aproximativ 3400 de kilograme la hectar.

Agricultura, o afacere profitabilă pentru latifundiari

Potenţialul agricol al judeţului se dovedeşte a fi o afacere profitabilă pentru latifundiarii care au investit aici. Cel mai bogat român, Ioan Nicolae, este marele latifundiar din Teleorman care a investit începând cu 1996 zeci de milioane de euro cumpărând terenuri şi investind în agricultură. Dacă în anul 1996 SC InterAgro SA administra 3.290 ha teren arabil în judeţele Prahova şi Teleorman, în toamna anului 2008, suprafaţa cultivată a crescut ajungând la 43.088 ha teren arabil, vii şi păşuni. În prezent grupul de firme InterAgro deţine suprafeţe importante în judeţ şi este cea mai profitabilă firmă de profil din sudul ţării.

Calitatea solului din Teleorman,  argumentul cu care vicepremierul Dragnea vrea să atragă investitori  în judeţ

Vicepremierul teleormănean Liviu Dragnea a lăudat în deseori pământul din Teleorman, amintind de fiecare dată de o legendă din cel de-al doilea război mondial : ” Solul este foarte bun. Nu degeaba  nemtii încărcau pământ de aici , de deasupra Alexandriei, de la Purani, îl puneau în vagoane şi îl duceau în Germania. Este un pământ foarte bogat”, a amintit Dragnea şi cu prilejul Conferinţei Regionale de prezentare a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 care a avut loc în Teleorman. Pe acelaşi argument a mizat vicepremierul şi în căutarea sa de investitori cu prilejul recentei vizite făcute în China .”Când ei vor veni la vară - şi sper să vină - o să fac exact ce le-am spus: o să le pun pe masă o roşie românească şi şapte, opt roşii din alte ţări, un ardei românesc, un castravete, chiar şi fructe, ca să vadă ce poate să producă pământul ăsta bogat pe care-l avem în ţară”, a explicat Dragnea, povestind că a făcut acest lucru în Teleorman, cu multe delegaţii care au vizitat judeţul.