Fabrica de Rulmenţi de la Alexandria în epoca lui Ceauşescu: ”Producţie fizică realizată, ritmic, integral”

Întrepinderea de rulmenţi de la Alexandria era considerată în vremea lui Nicolae Ceauşescu”una dintre creaţiile principale ale cincinalului 1971-1975”. Pe vremea  tovarăşului, unitatea raporta producţie peste plan, deşi rulmenţii nou-nouţi rămâneau în depozit.

Unitatea de la Alexandria a fost pusă în funcţiune în 1974 , fiind rezultat al colaborării cu Japonia pe care Nicolae Ceauşescu a cultivat-o ani mulţi. România şi Japonia semnaseră în 1969 un acord comercial  şi de navigaţie, în baza căruia întreprinderile din România puteau colabora cu firme japoneze.

 Fabrica de rulmenţi de la Alexandria  urma să fie dotată cu utilaje importate din Ţara Soarelui-Răsare. 

,,Pe data de 1 aprilie 1971 se înfiinţează, în cadrul Grupului de uzine pentru fabricaţia de rulmenţi Braşov, de sub îndrumarea şi controlul Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini, Fabrica de rulmenţi Alexandria, cu sediul în oraşul Alexandria, judeţul Teleorman, care va avea ca obiect fabricarea de rulmenţi.Fabrica de rulmenţi Alexandria se organizează şi va funcţiona potrivit prevederilor legale privind organizarea şi funcţionarea întreprinderilor şi organizaţiilor economice de stat”, stabileşte hotărârea de înfiinţare a fabricii de la Alexandria. Decretul de înfiinţare a fabricii a fost semnat de Nicolae Ceauşescu.

Prin intermediul fabricii de la Alexandria, Teleormanul devine unul dintre principalii producători de rulmenţi din ţară, alături de Braşov sau Bârlad. Aşa cum consemnează presa vremii, în 1978, la patru ani de la inaugurare fabrica de rulmenţi de la Alexandria participa cu 31, 3% din totalul producţiei naţionale de rulmenţi.

Vizitele lui Ceauşescu

Mândru de creaţia sa, Ceauşescu a vizitat destul de des fabrica de la Alexandria. În 1981, Ceauşescu calcă de două ori pragul întreprinderii. Prima vizită o efectuează pe 17 aprilie, iar cea de-a doua pe 23 septembrie. Tovarăşul însoţit de mai marii Comitetului Central inspectează halele unităţii, secţiile de lucru şi depozitele. Fiecare vizită efectuată cu fastul caracteristic regimului se lăsa, de fiecare dată,cu  indicaţii.

 Potrivit documentelor oficiale consemnate de presa vremii, Nicolae Ceauşescu a dispus, după vizita din 1981  ”producerii investiţiilor de construcţii montaj în special la fabricile de rulmenţi Suceava si Alexandria şi îmbunataţirea indicilor de eficienţă”.

"Producţia fizică realizată, ritmic, integral!"

"Producţia fizică realizată, ritmic, integral!” titra ziarul Scânteia despre fabrica de rulmenţi de la Alexandria în anii de glorie din epoca de aur,

Întreprinderea îşi depăşea planul de producţie propus de tovarăş însă legenda spune că rulmenţii nou-nouţi rămâneau"pe stoc" în magaziile şi depozitele fabricii. Din motive necunoscute, în ciuda producţiei peste plan, întreprinderea nu onora obligaţiile contractuale de a livra o anumită cantitate de produse la termenele convenite între părţi. 

Marea realizare a cincinalului a fost cumpărată de japonezi

După Revoluţie, fabrica de rulmenţi a fost cumpărată de japonezii de la SC Koyo. Unitatea care număra în anii comunismului peste 3000 de angajaţi a ajuns să aibă, după valuri repetate de restructurări, sub 1000 de salariaţi.