Care a fost primul imn de stat al României. Melodia a fost aleasă după un concurs cu premii de 100 de galbeni
0România a avut de-a lungul a 154 de ani şase imnuri naţionale. Primul imn al ţării a fost adoptat în anul 1862, în timpul domniei lu Alexandru Ioan Cuza.
Imnul de stat al României are o istorie veche de 154 de ani. De-a lungul a mai bine de un secol şi jumătate, românii au avut şase imnuri. Ideea necesităţii unui imn naţional a apărut, pentru prima dată, în Principatele Române în 1840.
Noţiunea de imn de stat a apărut în 1862, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Atunci a fost organizat un concurs public pentru găsirea celui mai potrivit cântec care să fie adoptat drept imn naţional. La concursul public organizat sub domnia lui Cuza, s-a pus în joc un premiu de 100 de galbeni.
Câştigător a fost desemnat compozitorul Eduard Hubsch, cu piesa „Marş triumfal şi primirea steagului şi a Măriei Sale Prinţul Domnitor". Melodia nu a avut versuri şi a fost imn în această formulă până în 1881. Poetul Vasile Alecsandri a compus versurile „Imnul regal român". Melodia a fost cântată pentru prima dată, cu versuri, la încoronarea regelui Carol I, în anul 1884. Imnul a fost, mai târziu, preluat şi inclus de compozitorul George Enescu la sfârşitul lucrării sale „Poema Română”.
Trăiască Regele În pace şi onor De ţară iubitor Şi-apărător de ţară. Fie Domn glorios Fie peste noi, Fie-n veci norocos În război, război.
După căderea monarhiei şi instalarea regimului comunist, imnul de stat al ţării s-a schimbat. Noul imn al României comuniste a fost publicat pentru prima dată în 1948 în ziarul „Flacăra". Poezia de propagandă „Zdrobite catuşe" a fost pusă pe muzica compozitorului Matei Socor.
„Zdrobite cătuşe în urmă rămân, În frunte-i mereu muncitorul, Prin lupte şi jertfe o treaptă urcăm, Stăpân pe destin e poporul”.
Imnul „Zdrobite cătuşe” a fost inlocuit în 1953 cu „Te slăvim, Românie!". Versurile, tot propagandistice, erau compuse de Eugen Frunză şi Dan Deşliu. În imnul de stat al României din 1952, Lenin era personaj divinizat.
„Te slăvim, Românie, pământ părintesc, Înfrăţit fi-va veşnic al nostru popor Cu poporul sovietic eliberator Leninismul ni-e far şi tarie şi avânt”.
Nicolae Ceuşescu a schimbat şi el imnul ţării. În 1975 imnul naţional al României a devenit „Pe-al nostru steag e scris Unire", versurile fiind puse pe muzica lui Ciprian Porumbescu. Tot sub Ceauşescu, în anul 1977 noul Imn al Republicii Socialiste România a devenit „Trei culori cunosc pe lume".
”Trei culori cunosc pe lume Ce le ţin de-un sânt odor, Sunt culori de-un vechi renume Suveniri de-un brav popor. Roşu-i focul ce-mi străbate, Inima-mi plină de dor Pentru sânta libertate Şi al patriei amor”
Se spune că unele dintre versurile cântecului pe care românii l-au avut imn din 1975 până în 1989 au fost scrise chiar de dictatorul Ceauşescu.
Poemul ” Un răsunet” stă la originea imnului de astăzi
Revoluţia din 1989 le-a adus românilor, un nou imn.„Deşteaptă-te, române!", poezie initulată la origine, „Un răsunet", a devenit imnul naţional al ţării după decembrie '89. Melodia ultimului imn al României a fost compusă de Anton Pann, iar versurile îi aparţin lui Andrei Mureşanu.
Poemul ” Un răsunet” care stă la originea actualului imn al României a fost redactat şi publicat în timpul Revoluţiei de la 1848. Începând din 1848, „Deşteaptă-te, române!” a fost un cântec pe care românii l-au cântat în momentele cruciale ale istoriei. S-a auzit în timpul Războiului de Independenţă din 1877, în primul şi al doilea război mondial.
După lovitura de stat din 23 august 1944, când România s-a detaşat de alianţa cu Germania lui Hitler, imnul a fost cântat în mod spontan şi transmis la toate staţiile radio. ”Deşteaptă-te române!” a fost cântat şi în ziua de 15 noiembrie 1987, când muncitorii de la uzina de Autocamioane din Braşov s-au revoltat.
Pe 22 decembrie 1989, cântecul a fost cântat pe străzi de oamenii ieşiţi să-şi câştige libertatea, devenind instantaneu imn naţional. Actual imn al României are 11 strofe, iar la ocaziile festive sunt interpretate strofele 1, 2, 4 şi 11.