Blestemul principesei românce Mignon, ultima regină a Iugoslaviei. A fost la un pas să-şi piardă viaţa într-un asasinat şi a murit departe de patrie
0
Principesa Maria, alintată de români Mărioara şi de mama ei - Mignon, a fost cea de-a doua fiică a Reginei Maria. A ajuns Regina Iugoslaviei, în urma căsătoriei cu regele Alexandru. A trăit drama vieţii ei când soţul său a fost asasinat. A sfârşit în exil, la Londra, departe de Iugoslavia, ţara în care regimul Tito nu i-a mai permis să intre.
Principesa Maria a fost cea de-a doua fiică a Reginei Maria a României. A venit pe lume în Gotha, Germania, acolo unde regina Maria se refugiase de intrigile de la curtea regală din România. Paternitatea principesei născută în Germania, cea pe care regina Maria a numit-o în memoriile sale ”copilul cărnii mele”, a stârnit controverse în rândul istoricilor.
Unii susţin că regina ar fi folosit o simplă metaforă pentru a descrie naşterea copilului în sânul familiei sale din Germania. Alţii au pus la îndoială faptul că tatăl natural al principesei Mignon ar fi fost regele Ferdinand, speculând faptul că micuţa numită ”copilul cărnii mele” ar fi provenit, de fapt, dintr-o relaţie extraconjugală a Reginei Maria. Au existat speculaţii că tatăl principesei Maria ar fi fost un presupus amant al reginei, verişorul ei, Boris Vladimirovici Romanov. În ciuda zvonurilor ajunse şi la curtea din România, Ferdinand a plecat la Gotha după naşterea copilului şi a recunoscut-o pe principesa Maria ca fiind copilul lui. Se spune că micuţa ar fi devenit chiar copilul preferat al lui Ferdinand şi că între cei doi ar fi existat mari asemănări fizice.
Principesa Maria a crescut la curtea regală română, beneficiind de o educaţie aleasă. Românii i-au spus Mărioara, regina a numit-o Mignon şi a descris-o în memoriile sale ca fiind întruchiparea bunătăţii. “Nimic nu-i dădea mai mare plăcere decât sa-i ajute pe cei pe care-i iubea”, scria regina Maria despre fiica sa Mignon. Mai apropiată de principele Nicolae decât de restul fraţilor, Mignon este descrisă de regină în memoriile sale ca prietenoasă şi băieţoasă, mai puţin preocupată de haine şi modă.
Căsătoria cu Regele Alexandru
După primul război mondial, când casa regală a încheiat o serie de alianţe matrimoniale, a fost stabilită şi căsătoria principesei Mignon. Regele Alexandru al Iugoslaviei a fost invitat să petreacă Crăciunul din 1921 în România, de către Regina Maria, care îl cunoscuse şi îl plăcuse, cu prilejul unei conferinţe la Paris. Alexandru a răspuns invitaţiei şi aşa şi-a cunoscut Mignon viitorul soţ.
La dineul de gală de la Castelul Peleş, din data de 9 ianuarie 1922, s-a anuntat, oficial, logodna lui Mignon cu Regele Alexandru. Ceremonia religioasă a logodnei a avut loc luna următoare, pe 20 februarie 1922, iar căsătoria, organizată cu fast, a avut loc la Belgrad. Principesa şi-a iubit alesul, aşa cum avea să mărturisească după căsătorie. „Îl iubesc cu tot sufletul şi inima mea. Este atât de bun, onest, drept, în vorbe si în fapte, nu am cuvinte să descriu ce a devenit el pentru mine”, scria principesa Mignon.
Principesa Mignon a părăsit România după nuntă şi a plecat în Serbia. Noua regină a învăţat limba sârbă şi şi-a preluat îndatoririle de prima doamnă a ţării. Aşa cum avea să se confeseze, nu i-a fost uşor. „Sunt momente cand aproape îmi este teama de tot ce trebuie să fac şi mă întreb daca sunt suficient de puternică pentru munca care o am de îndeplinit”, spunea regina Iugoslaviei.
Împreună cu regele Alexandru, principesa Mignon a avut trei copii. Pe 6 septembrie 1923 s-a născut moştenitorul tronului, Petru. Mai târziu au venit pe lume ceilalţi doi băieţi: Tomislav si Andreij. Se spune că, în Iugoslavia, Mignon a fost o regină la fel de iubită cum era mama sa în România.
A fost la un pas să-şi piardă viaţa într-un asasinat
Viaţa liniştită a reginei Iugoslaviei s-a încheiat odată cu asasinatul regelui Alexandru. În octombrie 1934, cei doi au fost invitati într-o vizită de stat în Franţa. Pe drum, Mignon a abandonat călătoria cu vaporul la Marsillia, din cauza unor probleme de sănătate, preferând să ia trenul până la Paris.
În Marsilia, Regele Alexandru a fost asasinat de un reprezentant al unei organizaţii croate ce milita pentru dezmembrarea Iugoslaviei. Despre moartea ginerelui său, Regina Maria nota în jurnal: „Sandro a murit pe loc. Dacă Mignon ar fi fost cu el, ar fi împărtăşit aceeaşi soartă! Din cauza stării de sănătate, Mignon n-a plecat cu vaporul, iar mâine urmau sa fie primiţi amandoi oficial la Paris”. Regele Alexandru l-a numit urmaş, prin testament, pe verişorul său Paul al Iugoslaviei, până la vârsta la care fiul său Petru putea prelua conducerea ţării.
Mignon a devenit, după moartea soţului său, regina mamă. A trăit următorii ani terorizată la gândul că duşmanii curţii regale ar fi putut atenta şi la viaţa fiului său care urma la tron. Regina mamă a derulat o serie de activităţi de binefacere şi caritate, ajutând copiii şi implicându-se în proiecte sociale. Pasionată de grădinărit, iubitoare de bijuterii şi de lectură, aşa o descrie Regina Maria pe fiica sa. Regina mamă Mignon era mama copiilor din orfelinate şi spitale, unităţi pe care le vizita des şi pe care le ajuta financiar.
Peste două decenii de exil
Principesa Mignon a părăsit Iugoslavia în 1930 şi s-a stabilit în Marea Britanie. A militat de departe pentru compatrioţii săi şi pentru păstrarea unei Iugoslavii unite, visul soţului ei, Regele Alexandru. A locuit în Kent şi mai apoi s-a stabilit la Londra. În 1941, făcea către compatrioţii săi un apel la demnitate şi unitate, prin intermediul postului de radio BBC. „În orele de încercare, aduceţi-vă aminte de ultimele cuvinte ale Regelui Alexandru, Regele martir. Ultimele sale cuvinte au fost «Păstraţi Iugoslavia unită»’. Astăzi şi eu vă trimit acelaşi mesaj. Mentineţi-vă demnitatea”, spunea regina mamă.
Fiul său a rămas pe tronul Iugoslaviei până când ţara a fost cucerită de Germania şi întreaga familie regală a fost nevoită să ia calea exilului. Alături de fiu, în exil, fosta regină a Iugoslaviei şi-a făcut un scop din a duce numele ţării peste hotare şi din a promova naţia pe care o condusese alături de soţul ei, regele Alexandru.
A locuit în exil în Marea Britanie mai bine de două decenii şi a fost împiedicată de regimul lui Tito să-şi viziteze ţara a cărei regină fusese. Nu a mai văzut Iugoslavia niciodată. A murit în Londra, pe 22 iunie 1961. În testament a lăsat o parte din averea sa unor instituţii de caritate, pentru ajutorarea iugoslavilor stabiliţi în Marea Britanie.
Se încarcă comentariile...
