VIDEO Documentar despre Revoluţia de la Cugir şi Alba Iulia. Evenimentele din Decembrie 1989 povestite de cei care le-au trăit
0
Un documentar care surprinde cele mai importante momente ale Revoluţiei din Decembrie 1989, la Alba Iulia şi Cugir, oraşe din judeţul Alba în care s-a murit pentru Libertate, a fost realizat şi făcut public de Muzeul Naţional al Unirii.
Pentru realizarea documentarului a fost nevoie de sute de ore de documentare, muncă în teren, peste 50 de ore de montaj, toate pentru a aduce la lumină faptele istorice de la 1989 din judeţul Alba.
În documentarul realizat apar figuri importante ale revoluţiei din judeţ, lideri din stradă, dar şi istorici, precum Liviu Zgărciu, cercetător CNSAS şi specialist în perioada comunistă. Acesta este şi managerul proiectului care a realizat documentarul profesionist despre revoluţia din 1989 la nivelul judeţului Alba.
Documentarul a fost realizat cu imagini video şi fotografii din arhiva personală a lui Mihai Babiţchi – liderul mişcării revoluţionare din Alba Iulia, Emil Pojar, Nicu Murgăşanu şi Asociaţia ”21 decembrie 1918” Cugir.
Ideea realizării aparţine istoricului Liviu Zgârciu. Imaginea a fost realizată de Lucian Craiu, Răzvan Rus şi Alexandru Lucan. Montaj Răzvan Rus, colorizare Lucian Craiu. Voice over ( vocea de pe fundal): Liviu Zgărciu şi Andreea Bogdan. Sunet: Radu Pop. Documentarul este realizat de Muzeul Unirii din Alba Iulia alături de Consiliul Judeţean Alba. Documentarul a fost lansat sâmbătă, 21 decembrie 2019, la Muzeul Unirii unde a fost vernisată şi o expoziţie dedicată Revoluţiei din Decembrie 1989.
Primele mişcări anti-comuniste de stradă în Alba a avut loc la Cugir, în dimineaţa zilei de 21 decembri, la ora 9,45. În reşedinţa judeţului, Alba Iulia, Revoluţia a pornit seara la 22,14. În seara zilei de 21 decembrie, la Alba Iulia, un grup format în majoritate din tineri s-au adunat în capătul Bulevardului Transilvaniei, de unde au pornit într-un marş pe străzile oraşului. Liderul ad-hoc al grupului a fost Mihai Babiţchi. Autorităţile comuniste din Alba nu au reacţionat violent la manifestaţia tinerilor, până a doua zi la grupul condus de Mihai Babiţchi alăturându-se şi alţi cetăţeni. A doua zi, conducerea PCR a pactizat cu manifestanţii adunaţi în faţa Consiliului Popular Judeţean.
Primul secretar PCR, Ioan Savu, a fost aclamat de manifestanţi în momentul în care a anunţat că susţine manifestaţia. După fuga dictatorului cu elicopterul de pe clădirea Comitetului central PCR, revoluţionarii din Alba au preluat conducerea judeţului. Revoluţionarii au ocupat sediul Securităţii şi i-au dezarmat personalul instituţiei. Teama de terorişti, confuzia şi poate lipsa de comunicare între grupurile revoluţionarilor au dus la schimburi de focuri, răniţi şi chiar morţi. Alba Iulia era cuprinsă de o isterie generală provocată de anunţuri de genul “Apă otravită”, “Vin Terorişti dinspre Mamut”, venite pe diferite canale, greu de verificat. Teama şi deruta au fost principalii factori care au dus la apariţia primelor victime. La 28 de ani de la Revoluţie încă nu se ştie de ce s-a tras la Alba Iulia, nu a fost prezentat niciun ”terorist” şi niciun vinovat pentru morţii şi răniţii din acele zile.
“Seara pe la orele 22.00 am auzit în stradă o voce care a strigat puternic: <Jos Ceauşescu>. Am coborât într-un suflet şi am dat peste vreo trei sau patru bărbaţi într-o vizibilă stare de euforie… Le-am propus să o luăm pe Bulevardul Victoriei şi au acceptat pe loc. Aproape imediat ce am început să strigăm lozinci anticeauşiste, lângă noi au venit şi alţi oameni… grupul nostru creştea… când am ajuns în faţa piaţetei Cinematografului Dacia… Marius Şipoş a scris cu litere mari, cu vopsea albă, pe peretele de la <Materna>: <Jos Ceauşeştii, asasinii>… nu se vedea nici un miliţian sau securist, patrulele mixte dispăruseră, dar ştiam că suntem supravegheaţi îndeaproape”, spune loderul ad-hoc al revoluţionarilor, Mihai Babiţchi.
Oamenii au ieşit pe străzi, au strigat lozinci şi intoxicaţi de “zvonuri false” referitor la prezenţa unor grupuri teroriste care circulau îmbrăcaţi în civili, purtând banderole tricolore şi dându-se drept revoluţionari, stârneau o psihoză a teroriştilor. “Aşa s-a ajuns ca nu numai civilii înarmaţi, dar chiar şi soldaţii lipsiţi de experienţă să tragă în orice necunoscut, devenit din această cauză suspect… aşa s-a ajuns să fie desăvârşit scenariul cu revoluţia română”, relatează revoluţionarul. În final au murit pe străzile din Alba Iulia şi Cugir mai multe persoane, unele complet nevinovate. Alte câteva zeci au fost rănite.
Se încarcă comentariile...
