Preţul vieţii. Pacienţii din Alba se tratează pentru cancer în Austria, iar pentru bolile inimii în Germania
0Procedurile medicale de ultimă oră, aparatura mai performantă şi medici mai buni conving anual mii de români să parcurgă sute, chiar mii de kilometri pentru tratament sau pentru operaţii. Prin Casa de Asigurări de Sănătate Alba au fost aprobate anul trecut, servicii medicale în străinătate în valoare de 761.400 de lei.
Pacienţii cu boli cronice care nu pot fi tratate în România au şi posibilitatea tratamentului gratuit în străinătate, prin Casa de Asigurări de Sănătate (CAS). Datele centralizate de CAS Alba arată că în spaţiul Uniunii Europene, pacienţii caută clinicile din Austria şi Germania, pentru intervenţii care la noi nu se pot face din lipsa tehnologiei sau a specialiştilor.
Spitale din Austria şi Germania, colacul de salvare al pacienţilor
„Anul trecut prin Casa de Asigurări de Sănătate Alba au fost aprobate 27 de solicitări ale pacienţilor din judeţul Alba pentru prestaţii medicale în state din Uniunea Europeană. Predomină intervenţiile din sfera oncologică şi hematologică în clinici din Austria, respectiv pentru afecţiuni cardiovasculare şi intervenţii neurochirurgicale în Germania“, susţine Gheorghe Muntean, director medical al CAS Alba. Când vine vorba de vârsta pacienţilor din Alba care au apelat la spitalele din străinătate, variază de la trei ani, la 69 de ani.
Decontarea s-a făcut în funcţie de pachetul de servicii al ţării în care s-a făcut intervenţia, incluse pe asigurarea medicală. În cazul unui cancer la sân, costurile pot ajunge la 30.000 de euro. Procedurile oncologice complexe, cum este radioterapia, pot implica costuri de până la 70.000 de euro. Un transplant de ficat,la un Centru medical de stat din Germania, ajunge la 120.000 de euro. Intervenţia se poate deconta prin CAS, dacă la noi nu se poate face din cauza complexităţii cazului. În total, Casa de Asigurări de Sănătate Alba a aprobat în 2012, servicii medicale peste hotare în valoare de 761.400 de lei. Practic, a fost epuizată suma alocată pe acest segment de la bugetul central.
Mai puţină birocraţie, costuri mai mari pentru pacient
Din 25 octombrie, a intrat în vigoare o directivă europeană care ne dă dreptul la asistenţă medicală transfrontalieră. Cei în cauză se pot adresa direct clinicii la care vor să ajungă, se tratează , plătesc şi, când revin în ţară, o parte din sumă le va fi decontată. Numai că, tratamentul în străinătate nu va fi o afacere avantajoasă pentru pacientul din România. Decontarea cheltuielilor se va face la nivelul tarifelor de la noi, ca atare sub suma reală cheltuită. Spre exemplu, cine vrea să-şi extirpe o tumoră într-o clinică de specialitate din Austria, trebuie să plătească până la 30.000 de euro. La întoarcere, Casa de Asigurări îi va deconta doar 1.000 de euro.
Un studiu al Centrului de Cercetare şi Dezvoltare Socială „Solidaritatea“, referitor la efecele directivei în discuţie, arată că „bolile sistemului sanitar românesc îi vor însoţi pe cetăţenii români şi peste graniţe. Asemenea unui stigmat, faptul de a fi român are un răsunet şi asupra posibilităţilor cetăţeanului de a-şi trata bolile peste graniţă, punându-l într-o vădită situaţie de inegalitate faţă de alţi cetăţeni ai Uniunii Europene. Motivul acestui handicap îl constituie tocmai pachetul de bază, despre care se tot vorbeşte în ultima vreme, fără niciun succes practic “, se arată în studiul citat.
Cei care l-au întocmit ne ajută şi cu un exemplu concret. „Pentru a observa inegalitatea flagrantă între cetăţenii români şi cetăţenii altor state U.E. să ne gândim la următorul exemplu: trei cetăţeni, cu aceeaşi boală, dar aparţinând a trei state diferite (România, Germania şi Slovenia) aleg voluntar să se trateze la spitalul AKH din Viena. Toţi trei ies vindecaţi şi îşi achită costurile de spitalizare. La întoarcerea în ţările de origine toţi solicită rambursarea costurilor. Rezultatul final: cetăţeanului german i se rambursează integral costurile, cetăţeanul sloven ajunge în final să suporte personal doar câţiva euro iar cetăţeanul român ajunge să primească doar câţiva euro. Care dintre cetăţeni consideraţi că va fi mulţumit de statul (şi statutul său)?se întreabă autorii studiului. (Articol scris de NICU NEAG)