Preşedintele Klaus Iohannis, la Blaj: Statul de drept şi politica externă, puse în pericol prin aşa-zise reforme
0După aproape trei ani, preşedintele Klaus Iohannis revine la Blaj, oraşul din Alba care a cunoscut în ultimul deceniu o dezvoltare fără precedent. Dacă în iunie 2015, şeful statului a participat la inaugurarea unei noi fabrici a companiei germane Bosch, sâmbătă, 12 mai 2018, Iohannis are un program diferit.
Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, sâmbătă, la Blaj, că pilonii pe care se construieşte un stat eficient sunt statul de drept, stabilitatea fiscală, politica externă predictibilă, care însă au fost puse în pericol în ultimul an prin aşa-zise reforme, ultima ”de mare insucces” fiind Legea salarizării, are nu este o reformă, ci un eşec.
Preşedintele a precizat că îşi doreşte o ţară puternică, bine ancorată în Europa şi în valorile europene.
”Stat de drept, stabilitate fiscală, politică externă predictibilă, nu aşa ca acum, politică externă responsabilă sunt pilonii pe care se construieşte un stat eficient”, a subliniat Klaus Iohannis.
”Trebuie să ştim: a - ce vrem, b - să lucrăm toţi pentru acelaşi lucru. (...) Pentru a evita catastrofe politice care până la urmă se răsfrâng asupra fiecărui român, trebuie să fim înţelepţi şi să acţionăm astfel încât să construim o Românie viabilă acum şi pentru viitor”, a continuat şeful statului.
Preşedintele Iohannis a susţinut că tocmai valorile despre care a vorbit - stat de drept, stabilitate fiscală, politică externă predictibilă şi responsabilă - ”au fost puse în pericol în ultimul an prin aşa-zise reforme”, dintre care a amintit ”ultima de mare insucces - aşa-numita reformă a salariilor”. ”Aşa ceva nu putem numi reformă, este un eşec. Astfel de eşecuri trebuie evitate pentrut că au repecursiuni în timp”, a subliniat preşedintele.
”Şi-au făcut pesediştii un calcul să dea mai mulţi bani la oameni, dar banii nu au fost şi atunci au luat de la autorităţile locale. (...) Bunăstarea nu se va produce dând bani pe hârtie, ci când oamenii vor câştiga real mai bine, comunităţile vor fi mai bogate. A mai fost unul care a crezut că le ştie pe toate şi că viitorul va fi de aur. Nu merge aşa, ghinion, cu unul care se crede mai deştept şi că le ştie el pe toate”, a declarat Klaus Iohannis.
Şeful statului le-a mai spus celor prezenţi să nu se aştepte la îmbunătăţiri cu actualul guvern, care nu performează, nu are rezultate bune.
Prima oprire a preşedintelui va fi, după ora 16.00, pe Câmpia Libertăţii unde va depune o coroană de flori la monumentul ”Gloria”, ridicat în 1977 când s-a aniversat centenarul independenţei de stat a României.
Câmpia Libetăţii din Blaj este locul unde în 1948, 40.000 de români au strigat ”Noi vrem să ne unim cu ţara”. Istoria spune că tot aici, în 1911, s-au ţinut serbările semicentenarului ASTREI la care au luat parte oameni de ştiinţă şi cultură, în timp ce Aurel Vlaicu zbura cu propriul avion deasupra mulţimii. Pe această câmpie a aterizat şi avionul care aducea vestea cea mare a reintrării României în război, pentru eliberarea Transilvaniei.
În 1973, cu ocazia împlinirii a 125 de ani de la Revoluţia din 1848, aici au fost dezvelite 24 de busturi ale unor personalităţi ale istoriei şi culturii româneşti. În prezent sunt 26 de statui. În 1977, pe Câmpia Libertăţii a fost ridicat Ansamblul monumental ”Gloria”, un monument de piatră, înalt de 18 metri, pe care este scris ”La 15 mai 1848, pe Câmpia Libertăţii, reprezentanţii poporului român au rostit răspicat dorinţa arzătoare a realizării unităţii naţionale a statului naţional român”. Monumentul mai este compus din statuile a trei tinere fete, turnate din bronz, care reprezintă cele trei mari provincii istorice româneşti: Moldova, Muntenia şi Ardealul.
Foto: Ciprian Arsene
În ultimul an, monumentul în ansamblu a fost modernizat, costurile ridicându-se la peste 5 milioane de lei. Au fost amenajate alei carosabile şi pietonale, s-a amplasat mobilier urban, respectiv corpuri de iluminat stradal, bănci, coşuri de gunoi, cişmele şi o fântână arteziană. De asemenea, porţile de acces au fost recondiţionate, iar gardul existent a fost reamenajat din lemn de stejar. Spaţiile verzi au fost, de asemeena, refăcute şi au, acum, sistem propriu de irigaţii.
După momentul de pe Câmpia Libertăţii, preşedintele se va deplasa la Colegiul Naţional „Inochentie Micu Clain” unde va participa la dezbaterea ”Blajul la 100 de ani de la Marea Unire şi la 170 de ani de la Marea Adunare Naţională de pe Câmpia Libertăţii”. În finalul, vizitei preşedintele României va fi prezent la ceremonia de dezvelire a plăcii inaugurale pe Palatul Cultural, placă acordată în urma câştigării Marelui Premiu în cadrul Premiilor Uniunii Europene pentru Patrimoniu Cultural, Premiile Europa Nostra 2017, Categoria Conservare. Ulterior, va fi inaugurată Sala Mare a Palatului Cultural din Blaj, iar de la ora 19,15 este programat un Concert extraordinar ,,Camerata Regală”, orchestră aflată sub Înalt Patronajul Alteţei Sale Regale Principele Radu al României, alături de soliştii: Gabriel Croitoru (vioară), Tina Munteanu (soprană), Alexandru Pal (nai) şi Simina Croitoru (vioară). Dirijor – Constantin Grigore.
Istoria Palatului Cultural
Palatul Cultural din Blaj se află în centrul istoric al Blajului, în Piaţa 1848, fiind cuprins în zona de protecţie a monumentelor istorice de importanţă naţională din oraş. Clădirea iniţială a fost proiectată în 1930, de arhitectul Victor Smigelschi, pentru a găzdui evenimente organizate de Asociaţia culturală ASTRA. A fost inaugurată şase ani mai târziu, în 1936, în prezenţa regelui Carol al II-lea şi a întregului guvern şi a găzduit toate evenimentele culturale din perioada interbelică. Chiar dacă amenajarea are amprentă contemporană, transmite povestea traumei suferite de clădire în urmă cu aproape 20 de ani.
Tot aici au funcţionat, pe rând, Muzeul de Istorie şi Etnografie, Biblioteca Oraşenească şi Centrul de Radioficare. Imobilul a fost în proprietatea Bisericii Române Unite cu Roma Greco-Catolice, apoi a trecut la stat, în administrarea Ministerului Artelor (Ateneul Popular „Horea, Cloşca şi Crişan” din Blaj). După 1989, a fost retrocedat Mitropoliei Române Unite cu Roma Greco-Catolice. Ultima dată, clădirea a găzduit cinematograful “Nicolae Bălcescu”. În decembrie 1995, un incendiu imens a distrus clădirea în proporţie de 40%. Mai rămăseseră doar pereţii exteriori şi o parte din încăperile de la primul etaj.
Noul Palat Cultural din Blaj are, în funcţie de activităţile găzduite, între 50 şi 250 de locuri. Are de o scenă multifuncţională şi de o sală flexibilă. Pereţii interiori sunt din cărămidă aparentă, evidenţiaţi cu luminatoare din acoperiş. Clădirea este structurată pe trei nivele, demisol, parter şi etaj pe laturile de nord şi vest.
Se încarcă comentariile...
