Obiceiul spectaculos de Crăciun, păstrat de sute de ani. Cum arată sceneta Irozilor din Munții Apuseni FOTO VIDEO

În satele din Munţii Apuseni, cel mai spectaculos colind din ajunul Crăciunului este practicat de tinerii care merg cu „Irozii”. Numele obiceiului provine de la numele regelui Irod şi are o vechime ce se pierde în negura timpului.

Colindul Irozilor din Munții Apuseni FOTO Adevărul

Cu mici diferenţe de la o zonă la alta această veritabilă scenetă de teatru are șase personaje: Irod, Preotul, Ciobanul şi cei trei crai - Gaşpar, Melchior şi Baltazar. În altă configurație mai este prezent și Soldatul. Personajele sunt întruchipate de tineri, costumaţi special pentru a reda cât mai exact realitatea.

Naşterea Mântuitorului şi evenimentele care s-au întâmplat înainte şi după naşterea Lui reprezintă nucleul narativ în jurul căruia se organizează acţiunea dramatică a Irozilor. Cu mici diferenţe de la o zonă la alta, în Apuseni, această veritabilă scenetă de teatru are şapte personaje: Irod, Soldatul, Preotul, Ciobanul şi cei trei crai - Gaşpar, Melchior şi Baltazar.

Sceneta începe cu Irod, care primeşte de la soldat veşti din împărăţie. I se raportează că au fost prinşi trei oameni străini, care sunt aduşi înaintea lui. La întrebările lui Irod, aceştia răspund că au plecat, călăuziţi de o stea, să caute pe împăratul care tocmai s-a născut. Irod răspunde că el este singurul împărat, după care spune în versuri cum a ordonat el tăierea celor 14.000 de prunci. Colindul are şi o parte în care Irod şi cei trei Crai se duelează cu săbiile, fiecare susţinându-şi poziţia în legătură cu adevăratul împărat.

Trupa este formată, de obicei, din șase personaje FOTO Adevărul

„Obiceiul Irozilor este o dramă biblică folclorizată de către preoţii şi micii cărturari ai satului, prin intermediul elementelor caracteristice colindelor, ce a fost asimilată de mentalul tradiţional românesc“, afirmă etnologul Anamaria Stănescu. Fiecare „actor“ are o costumaţie specială. Irod este îmbrăcat, de obicei, în roşu, iar cei trei crai în alte culori.

Preotul este îmbrăcat în negru şi are cu el o cruce, în timp ce ciobanul poartă o „bundă“ confecţionată din blană de oaie, dar şi un „ciomag“ cu care îi desparte pe Irod şi pe crai atunci cand ajung la punctul culminant al scenetei. 

Preotul și ciobanul au, și ei, roluri importante FOTO Adevărul

„Alături de caracterul religios, sacru al Irozilor s-a dezvoltat mult timp şi caracterul profan, reprezentat de jocul păpuşilor. (...) Din prima formă a Vicleimului şi din prezentarea Magilor şi a dialogului lor, sub influenţa elementelor folclorice caracteristice colindelor, s-au dezvoltat, pe rând, prin activitatea «micilor cărturari», trei tipuri principale de variante specifice celor trei mari zone etno-geografice româneşti: Muntenia, Moldova şi Transilvania. 

Craii se duelează cu Irod FOTO Adevărul

(...) Irozii nu au numai calitatea de a-L „purta” pe Dumnezeu prin casele oamenilor, ci şi de a converti şi de a iniţia, adică de «a face din păgâni, creştini». (...) Irozii nu poate să fie o operă anonimă produsă de imaginarul colectiv al comunităţii tradiţionale româneşti, deoarece are un caracter complex. Se identifică o imaginaţie creatoare mai puternică decât cea populară şi ingeniozitatea scenică. Până la acest punct, se poate afirma că este opera unor cărturari”, spune Anamaria Stănescu.

Irozii în Ajunul Crăciunului, în Munții Apuseni FOTO Adevărul

Colindătorii sunt recompensaţi în principal cu bani.