Legenda cetăţii de la Mărul Roşu: viţelul de aur şi comoara turcilor. Cum au fost blestemaţi cei care au vrut să sape în munte
0
În Apuseni, în zona comunei Almaşu Mare, se află ruinele cetăţii de la Mărul Roşu. Este vorba de fapt despre un teren denivelat care indică faptul că aici a existat cândva o construcţie. Potrivit legendelor în muntele de la Mărul Roşu s-ar afla o mare comoară şi un viţel de aur.
Cercetările preliminare au arătat că este vorba despre un turn de observaţie care datează din perioada romană şi care era utilizat la paza zonei miniere, bogate în zăcăminte de aur. Mărul Roşu este de fapt Muntele Grohaş din comuna Almaşu Mare. Legenda spune că în munte se află o cetate turcească, unde se găsesc comori întregi de aur şi un viţel tot din acelaşi metal preţios. De-a lungul vremii, mulţi au încercat să sape în munte şi să se bucure de comoară, dar au fost blestemaţi, fiind purtaţi de duhuri prin pâraie şi desişuri.
Dspre legenda cetăţii de la Mărul Roşu povesteşte şi Emilian Achim din Almaşu Mare, un cunoscut păstrător al tradiţiilor locale. ”Din cele mai vechi vremuri până azi, almăşenii cred ca muntele asta e pe dinăuntru gol. Şi că în pântecul mărului acela gigantic de stâncă se afla o întreagă cetate turceasca plină de comori, între care şi un viţel de aur, dar toate sunt închise în adâncuri cu mare blestem. Mulţi căutători de aur au încercat să scormonească muntele asta, dar cu toţii au fost loviţi de tainica vrajă, fiind purtaţi de duhuri turbate prin râpi adânci, rătăciţi prin pâraie, desişuri sau pierzandu-şi minţile”, afirmă Emilian Achim.
Foto: Adrian Puiuleţ
Mulţi localnici ar fi „păţit-o” doar când se apropiau cu gânduri prădalnice de culmea aceea. Legenda poate fi verificată doar lovind pământul cu piciorul. ”Nu-i minciună, duceţi-vă şi vedeţi: oriunde în vârful muntelui baţi puternic cu piciorul în pământ, sună a gol!”, susţine localnicul din Almaşu Mare. Deşi se ştie că muntele Mărul Roşu e bogat în aur, acolo nu s-au făcut lucrări de minerit şi nici cercetări niciodată, absolut deloc. Nici inginerii lui Ceauşescu n-au încercat să scoată aurul din munte. O cercetare preliminară şi vizuală la faţa loclui a fost realizată de Adrian Puiuleţ, preşedintele asociaţiei Trascău Corp din Zlatna.
Foto: Adrian Puiuleţ
”Grohaşul e cam la aceeaşi distanţă de comuna Almaşu Mare ca şi de Trâmpoiele. În fiecare legendă este şi un sâmbure de adevăr. Aşa că am purces către Grohaş, după câteva discuţii cu localnicii din Trâmpoiele, să găsesc cetatea. Evident că nu mă aşteptam la ziduri. Şi am găsit-o. Un pătrat de 35 de 35 de metri, mărginită de un val de pământ cu grosimea de 2 metri şi ceva. Ce m-a frapat a fost modul de construire (val de pământ exterior), amplasarea ei (nu în vârf, ci la poalele muntelui, la intersecţie de drumuri) şi faptul că e pătrată (nu e o caracteristică a fortificaţiilor medievale). Aşa că am apelat la un specialist, un prieten de la muzeul din Alba Iulia. Aşa cum mă aşteptam, fortificaţia datează din perioada romană. Un turn de observaţie. Este destul de clar că rolul acestui turn, aşezat atât de aproape de o zonă plină de exploatări miniere, este unul de supraveghere, de a asigura securitatea zonei respective”, susţine Adrian Puiuleţ.
Citiţi şi:
Controversele tăbliţelor de la Tărtăria, artefacte care ar conţine cel mai vechi scris din lume
Se încarcă comentariile...
