”Înmormântarea Fărşangului”, obicei vechi de sute de ani la Rimetea, satul din Alba propus pentru UNESCO

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Obiceiul de la Rimetea este păstrat de sute de ani
Obiceiul de la Rimetea este păstrat de sute de ani

Satul muzeu Rimetea din Munţii Trascău a redevenit duminică, 20 februarie 2016, scena unei veritabile piese de teatru jucată de locuitori. ”Înmormântarea Fărşangului” este un obicei la care participă tinerii din sat, care se îmbracă în costume hilare şi  umblă pe uliţe într-un alai grotesc pentru a îngropa iarna şi anul vechi.

Carnavalul de la Rimetea organizat de cetele de flăcăi este păstrat încă viu după sute de ani. Fărşangul în sine înseamnă perioada de distracţie, de la Bobotează până la prinderea postului Paştelui, în care băieţii se duceau la fete, le făceau curte şi petreceau. Îmnormântarea Fărşangului înseamnă terminarea acestei perioade şi semnifică trecerea de la rău la bine, de la iarnă la primăvară.

De aceea, odată cu înmormântarea Făşangului se îngroapă şi anul vechi – privit din punct de vedere agrar, nu calendaristic – cu toate relele sale şi se lasă locul pentru noul an care trebuie să fie mai bun decât precedentul. Actorii din piesa Fărşangului se costumează în urşi, ţigani, hornari, mire şi mireasă, cerşetori, preoţi, bocitoare.  Alaiul format numai din bărbaţi străbate uliţele satului cu carul mortuar în care se află păpuşa Dome, ce închipuie Fărşangul, ce trebuie îngropat.

Înmormântarea Fărşangului la Rimetea

În fruntea alaiului sunt mai mulţi feciori care pocnesc din nişte bice lungi. Urmează muzicanţii, preotul, cantorul, mirele şi mireasa, perechile în costume tradiţionale şi mascaţii. În urma alaiului, într-o căruţă trasă de un măgar se află un sicriu alb, care închide simbolic iarna. După căruţă, două fete „bătrâne“ bocesc şi trag după ele un butuc, semn al sterilităţii. Figuranţii fac gălăgie şi fac gesturi violente pentru a alunga tot ceea ce este necurat. Tradiţia spune că mascaţii nu au voie să comunice întrei ei, decât prin pantomimă. Şi, asta pentru a nu fi recunoscuţi de localnici. Drept răsplată plecau acasă cu cârnaţi, mere, nuci, vin şi ţuică.

Sicriul în care este închisă iarna, spart cu bâtele

De fapt, la cât e de spectaculos şi antrenant, străvechiul obicei seamănă mai degrabă cu un o nuntă, cu tot tacâmul de muzicanţi, preot, cantor, mire şi mireasă. Spectacolul de pe uliţele satului este general. Vrând-nevrând, iau parte şi cei care stau pe margine  şi cred că sunt „feriţi” de drăcuşorii care îţi pictează pe furate faţa cu funingine. După ce alaiul trece pe toate uliţele satului, flăcăul care joacă rolul preotului citeşte la izvorul din mijlocul comunei un fel de analiză a necazurilor şi bucuriillor din anul care a trecut. Sicriul în care este închisă simbolic iarna este distrus de flăcăii satului cu bâtele, ca mod de alungare a duhurilor rele, de îngropare a anului vechi,  lăsând libertate renaşterii lumii în primăvară. Obiceiul se încheie seara cu un spectacol la căminul cultural din sat.

Înmormântarea Fărşangului la Rimetea

La Rimetea, peisajul pare neatins de mâna omului, iar casele, zugravite toate în alb cu ferestre verzi, sunt aşa cum au fost construite la începutul secolului trecut. O stare de lucruri care a determinat Oficiului Naţional al Monumentelor Istorice să desemneze oficial comuna Rimetea drept „zonă arhitecturală şi urbană protejată“. Comuna este locuită în procent de peste 80 la sută de maghiari, urmaşi ai foştilor mineri care lucrau la extracţia minereului de fier. Astazi, la Rimetea vin autocare din toata Europa, dar şi turişti din Japonia şi America. Zona mai este renumită pentru portul popular tradiţional şi pentru mobilierul pictat. Portul popular este arătat turiştilor la manifestările tradiţionale, dintre care se remarcă „Îngroparea Fărşangului“. Pentru frumuseţea locurilor şi păstrarea intactă a zonei, Rimetea este propusă pentru a fi inclusă pe lista UNESCO.

image

Satul Rimetea este amplasat într-un peisaj natural spectaculos

Citiţi şi:

Pe urmele partizanilor, în cătunul Zăpodie din Apuseni. În urmă cu 60 de ani, aici se ascundeau membrii grupării Şuşman

Jefuirea oraşului Alba Iulia la mijlocul anilor 1600: turcii şi tătarii l-au distrus din temelii

Odiseea statuii lui Avram Iancu din Cîmpeni, cea mai frumoasă reprezentare a eroului naţional din Ţara Moţilor

Răzbunarea comuniştilor împotriva eroului Elie Bufnea: şase ani de închisoare pentru că a scris despre lupta soldaţilor români contra bolşevicilor

Alba Iulia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite