Eroul uitat al Mineriadei din septembrie 1991. Cum a murit un tânăr de 21 de ani după atacul minerilor asupra Guvernului
0O victimă uitată a celei de-a patra Mineriade a fost comemorată la 30 de ani de la moarte. Un tânăr în vârstă de 21 de ani a murit în urma unui atac cu o sticlă incendiară.
Jandarmul Nicolae Lazăr avea 21 de ani în septembrie 1991 şi era încorporat la Unitatea Militară de Jandarmi din Fălticeni, pentru efectuarea stagiului militar obligatoriu.
Acesta a fost trimis alături de colegii săi la sediul Guvernului să apere una dintre cele mai importante instituţii de stat. Era în plină derulare cea de-a patra Mineriadă. Mii de mineri veniseră în 25 septembrie în Bucureşti şi solicitau demisia Guvernului condus de Petre Roman.
Jandarmii au creat în exteriorul clădirii un cordon pentru a respinge atacurile minerilor. O parte dintre jandarmi a rămas în interiorul clădirii pentru a asigura paza principalelor intrări, printre aceştia fiind şi Nicolae Lazăr.
În dezordinea creată, protestatarii au început să arunce cu sticle incendiare prin geamurile deschise. Acela a fost momentul când viaţa jandarmului a început să se stingă, acesta fiind lovit cu o sticlă incendiară, sfârşind ulterior în chinuri de neimaginat la spital.
Nicolae Lazăr provenea dintr-o familie de moţi, iar moartea singurului militar dar şi cel mai mic dintre copii a adus o tristeţe imensă în rândul întregii populaţii care şi-a aşteptat eroul purtat de un convoi militar. În memoria acestuia, jandarmii împreună cu autorităţile locale au înălţat un monument de aducere aminte a sacrificiului suprem. Joi, 16 septembrie 2021, la locul monumentului a fost organizat un ceremonial militar la care au participat jandarmi din Alba, dar şi foşti colegi ai acestuia de la Fălticeni.
Foto IJJ Alba
Jandarmul din Horea este victima uitată a Mineriadei din 25-26 septembrie 1991. Celelate două victime, mult mai cunoscute, au fost Andrei Frumuşanu şi Aurica Crăiniceanu. O altă victimă a decedat la Vulcan, înainte de plecarea minerilor spre Bucureşti. Protestele s-au încheiat după trei zile. Petre Roman, premierul de atunci, şi-a dat demisia.
La mai puţin de o săptămână, procurorii au început să ancheteze dosarul Crăiniceanu-Frumuşanu. Rudele celor doi tineri ucişi au fost audiate. Procurorii militari au făcut expertize, au ridicat documente şi au identificat un suspect: Dorel Gabor, ofiţer SPP. El a condus divizia antiteroristă venită să-l apere pe şeful Guvernului. Potrivit anchetatorilor, el ar fi tras în cele două victime cu un pistol de semnalizare de calibru 26. Acesta a negat acuzaţiile, fiind achitat definitiv în justiţie, în anul 1999. Rudele celor doi au continuat să spere că autorităţile române vor găsi vinovaţii. În 2012 au obţinut chiar şi o condamanare a României al CEDO pentru modul în care Statul Român a gestionat acest dosar. Statul le-a plătit despăgubiri de 60.000 de euro şi a fost obligat să redeschidă ancheta. Cu toate acestea, nici până în prezent nu a fost găsit vinovatul.
Mineri în Bucureşti, în septembrie 1991. Foto Adevărul
Dosarul morţii lui Nicolae Lazăr nu s-a deschis niciodată. Anchetatorii n-au găsit probe şi nici vreun posibil vinovat din mulţimea de mii de oameni care se afla în Piaţa Victoriei în septembrie 91.
”A fost cel mai mic, mezinul familiei. Nu pot să spun multe, nu mă lasă lacrimile. Am vorbit cu autorităţile, mi-a spus că se vor rezolva. Nu s-a rezolvat nimic. Noi ca să mergem să deschidem proces, posibilităţi nu am avut şi nici nu avem. Dumnezeu cu mila!”, a spus Gheorghe, unul dintre fraţii lui Nicolae Lazăr.