Alba Iulia: Arhitecţii susţin transformarea Parcului Custozza în piaţetă publică

În locul vegetaţiei distruse din parc, autorităţile promit crearea unor grădini ornamentale. În şanţurile Cetăţii se plantează 650 de copaci şi arbuşti. Se va amenaja o grădină de tip roman unde vor fi expuse vestigii deţinute de Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia.

Transformarea Parcului Custozza din Cetatea Alba Carolina în piaţetă publică este privită cu ochi buni de arhitecţii din oraş.

Stelian Fleschin, preşedintele filialei Alba a  Ordinului Arhitecţilor din România consideră că lucrările ce se desfăşoară în incinta Cetăţii Alba Carolina trebuie privite în context istoric.

„Un prilej de o asemenea anvergură se iveşte la o sută de ani. De asemenea, lucrările care se fac în prezent vizează nişte aspecte cu implicaţii majore în configuraţia Parcului Custozza. Întâi se face cercetarea arheologică şi în funcţie de ceeea ce se descoperă se trece la reamenajarea lui. Consider că este de datoria noastră să evidenţiem vestigiile istorice şi să facem din parc un punct de atracţie turistică“, a spus Stelian Fleschin.

În parc sunt în jur de 250 de arbori, cei mai mulţi tei şi castani. Majoritatea acestora vor fi tăiaţi. „Nu s-a plecat la drum cu ideea de a fi rasă vegetaţia, ci de a pune în valoare ceea ce există“, a spus arhitectul Ioan Străjan.

Gheorghe Lăncrăjan Franchini, autorul proiectului de reabilitare a interiorului Cetăţii Alba Carolina susţine că descoperirile arheologice ce se vor face vor da rezultatul final. „În funcţie de importanţa vestigiilor se va decide dacă se vor conserva in situ sau vor fi marcate în pavaj cu o altă culoare şi cu o plăcuţă informativă“, a declarat arhitectul.

Grădini exotice

Lăncrăjan susţine că spaţiul verde ce se pierde odată cu reamenajarea Parcului Custozza va fi recuperat prin crearea unor grădini. „Încă din proiectul din 1983 este prevăzută o reînviere a grădinilor Palatului Principilor, aflat în imediata vecinătate a parcului. De asemenea, în zona şanţurilor Cetăţii pe o lungime de peste 4 kilometri se va pune mobilier urban şi se vor planta 650 de copaci. Tot aici se va amenaja o grădină romană şi una japoneză“, a precizat Gheorghe Lăncrăjan Franchini. Acestea ar trebui finalizate până la data de 1 mai.

Din decorul grădinii romane fac parte vase de ceramică, amfore, coloane din marmoră sau cărămidă roşie şi miniântâni arteziene. În centru va trona o statuetă romană.

„Sperăm să preluăm unele elemente decorative din bagajul Muzeului Unirii, piese originale pe care să le punem în valoare“, a precizat Lăncrăjan. Din grădina japoneză nu va lipsi un pârâu cu un podeţ de trecere, aranjamente din roci de diferite culori şi florile exotice. Spaţiul va fi înconjurat de un zid de piatră acoperit cu alune japoneze.