Ziua voluntarilor mici

Pe 2 aprilie, asociaţia Tăşuleasa Social a organizat „Ziua bună! Ziua voluntarilor mici”, un proiect sprijinit de Inspectoratul Şcolar Judeţean Bistriţa-Năsăud, la care au luat parte elevi de la peste 70 de şcoli. Unii au plantat puieţi, alţii au curăţat curtea şcolii şi împrejurimile. Între 2013 şi 2014, autorităţile române au înregistrat 45.509 de cazuri de tăieri ilegale de arbori.

Într-o după-amiază de sâmbătă, Alexandra, o elevă de 16 ani a Liceului Tehnologic Dorna Candrenilor din judeţul Suceava, ridică o găleată plină cu pământ. E în curtea şcolii, unde nivelează pământul cu mâna şi pliveşte straturile. „O să plantăm flori când se face mai cald”, spune Alexandra, „Dacă nu facem noi, atunci cine?”. Cu părul brunet prins la spate şi cu mănuşi subţiri, se apleacă, se ridică şi iarăşi se apleacă, ca să adune buruienile de pe jos. 

La câţiva paşi de ea, două colege mătură pavajul, iar trei elevi văruiesc coniferele. Vasile şi Dani, elevi într-a XI-a, au picături albe pe pantalonii de trening şi nici braţele nu le sunt mai curate. Profesorii i-au întrebat cu vreo două luni în urmă dacă vor să participe la proiectul „Ziua bună! Ziua voluntarilor mici” şi ei şi-au dorit, pentru că s-au gândit că printr-o astfel de activitate nu ajută doar natura, ci îşi fac un bine lor înşişi. N-au vrut toţi colegii să vină sâmbăta la şcoală, însă cei mai mulţi au fost încântaţi. 

Aici, unde norii albi îmbracă crestele munţilor, elevii învaţă deseori despre arbori, ape şi soluri, atât de la şcoală, cât şi prin proiectele organizaţiei Tăşuleasa Social, fondată acum 16 ani. Anul acesta, ONG-ul a pus pe picioare „Ziua bună! Ziua voluntarilor mici”, la care au luat parte elevi de şcoala generală şi liceu. Cei din comuna Dorna Candrenilor nu au plantat pomi, doar au îngrijit grădina – unii dintre ei au fost la mai multe împăduriri organizate de Tăşuleasa. Campusul Tăşuleasa Social se află în satul Piatra Fântânele din judeţul Bistriţa-Năsăud. Din 2000, de când a fost înfiinţată, organizaţia a luat numele muntelui la poalele căruia se află.

Profesorul Dan Pavel, care predă discipline tehnice agricole precum zootehnie, agricultură şi agroturism, consideră că aceste activităţi îi ajută pe copii să vadă dincolo de lecţiile de la şcoală. Fac ceva, nu iau „poziţia ghiocelului”. Pavel îşi pleacă ochii albaştri către catedră, îşi adună gândurile, loveşte masa cu arătătorul şi explică cum oamenii nu pot face agroturism dacă nu respectă şi nu întregesc natura: „Locuitorul din mediul rural este un creator de natură şi un întreţinător de peisaj”. Elevii învaţă să valorifice ce au în jur. În viitor, unii ar putea chiar să primească turişti la ei acasă şi să le ofere servicii. Alţi absolvenţi vor putea, de pildă, să lucreze la pensiuni. 

Proiectul „Ziua bună! Ziua voluntarilor mici” a fost iniţiat de Tăşuleasa Social, cu sprijinul fundaţiei germane Die Johanniter şi al Inspectoratului Şcolar Judeţean Bistriţa-Năsăud. Aşa au devenit voluntari pentru natură elevi de la 75 de şcoli din patru judeţe: Bistriţa-Năsăud, Suceava, Mureş şi Maramureş. Unii au plantat puieţi, alţii au adunat gunoaie, ceilalţi au pus la cale piese de teatru sau şi-au ajutat bătrânii de prin sate. Cu tot cu cei 90 de voluntari Tăşuleasa, au dat mâini de ajutor cam 8000 de oameni. 

  Foto: Tăşuleasa Social 

„Ziua bună” a pornit de la o altă acţiune: Camionul de Crăciun, activitate pe care Tăşuleasa o face de 14 ani, ca un fel de poştaş. Fundaţia Die Johanniter adună cadouri de la copiii din Germania şi le trimite în mai multe ţări europene, printre care se află şi România. Voluntarii Tăşuleasa le-au împărţit copiilor din satele din Bistriţa-Năsăud şi din judeţele învecinate. Toţi copiii înscrişi la şcoală au primit, indiferent de veniturile familiei. Acum doi ani, Tăşuleasa le-a propus pentru întâia oară elevilor şi profesorilor, dacă vor, să mulţumească pentru cadoul primit printr-o acţiune de împădurire. Anul acesta i-au lăsat pe ei să aleagă ce doresc să facă, căci li s-a părut important să vină ideile de la copii. 

Pădurea, un „supermarket imens fără case”

Lui Alin Uşeriu, în vârstă 45 de ani, nu-i pleacă zâmbetul când vede cum voluntarii şi elevii mişcă lucrurile împreună. E fondatorul şi preşedintele Tăşuleasa Social. Ştie că într-o familie cu zece copii darul poate să fie şi de ajutor, dar nu e acesta scopul principal: „Să mergi la 21.000 de copii e deja educaţie”. Îi învaţă să primească şi-apoi, să facă o schimbare în jurul lor. La Tăşuleasa, împreună cu voluntarii, realizează diferenţa între a învăţa, care e un proces zilnic, şi a cunoaşte, care e un proces de acumulare. Pentru el, educaţia informală, spre deosebire de cea formală şi non-formală, e mai rară, căci se învaţă prin „a face”. După împădurire, „îi legi pe copii de o bucată de pământ, când prinde rădăcini copacul”.  

Mai mulţi voluntari Tăşuleasa au fost profesori pentru o zi şi, cu ajutorul Inspectoratului Judeţean Bistriţa-Năsăud, au mers în şcoli şi le-au vorbit elevilor despre voluntariat. I-au întrebat ce le place şi ce nu în satele şi în comunele lor, precum şi ce ar vrea să schimbe dacă ar fi primari pentru o zi. După aceste întâlniri, profesorii care sunt consilieri educativi au pus ideile copiilor pe o listă şi au dat o formă proiectelor. După aceea, le-au trimis celor de la Tăşuleasa atât propunerile, cât şi listele cu materialele necesare. Unii au cerut nişte lucruri care nu s-au încadrat în bugetul pe care l-a avut fiecare şcoală, cum ar fi: un coş de baschet, două leagăne sau o roabă. 

Iulian Gabor, coordonatorul proiectului „Ziua bună”, crede că e important să îi obişnuiască pe elevi cu astfel de acţiuni pe termen lung, pentru că îşi creează un stil de viaţă. „Dacă faci un proiect o dată, nu e de ajuns. Efectele se văd greu”. Cu zece zile înainte de „Ziua bună”, organizatorii au comandat puieţi de la Direcţia Silvică din judeţ, care aparţine de Regia Naţională a Pădurilor. Nu i-au luat pe toţi de la o singură pepinieră, pentru că una de la munte nu are tei, de exemplu, care creşte la câmpie. De la o pepinieră din zonă au luat molid, brad, tuia şi ienupăr, iar de la cea de la câmpie au luat frasin, gorun şi tei. 

Acum 16 ani, după ce s-a întors din Germania, unde a lucrat cu Fundaţia Die Johanniter, Alin Uşeriu şi-a dat seama că defrişările din Piatra Fântânele erau haotice; vedea cum oamenii tăiau copaci noaptea. De-atunci, Tăşuleasa a vorbit şi vorbeşte periodic cu autorităţi la nivel local şi naţional. Au încredere că unii dintre aceşti oameni îi înţeleg şi câţiva i-au şi sprijinit, iar pe cei care dau din cap şi nu fac nimic nu se mai supără. Tăşuleasa protestează prin plantare şi educare: vor să-i înveţe pe copii şi pe adulţi să iubească pădurea, ca să fie mai mulţi cei care o apără decât cei care o exploatează. În viitor, poate că pădurea nu o să mai fie un „supermarket imens fără case”, cum o numeşte Alin Uşeriu, de unde fiecare se serveşte cu cât doreşte. 

Într-un raport Greenpeace din octombrie 2015, scrie că, în perioada 2013-2014, autorităţile au înregistrat 45.509 de cazuri de tăieri ilegale. 62 de cazuri pe zi, în medie. A avut loc o creştere de la 30 de cazuri pe zi, raportate între 2009 şi 2011, respectiv 50 de cazuri, în 2012. Printre efectele negative ale defrişărilor se numără inundaţiile şi alunecările de teren. 

  Foto: Tăşuleasa Social 

Cu o seară înainte de „Ziua bună”, într-o parcare din Bistriţa, voluntarii pregătesc cutiile cu puieţi, saci şi sape. Glasurile lor alternează, în timp ce aşază materialele pentru fiecare şcoală: brazi, goruni, paltini. Răsadurile sunt deja în lădiţe. Urcă sacii în camion. Pentru Poiana Negrii, au pus în jur de 35 de saci, 50 mănuşi şi cam 20 de răsaduri. O voluntară notează cu un marker pe cutie numele localităţii. Lasă camionul cu materiale aici şi se întorc la campusul Tăşuleasa, la 46 de km de Bistriţa. 

Sâmbătă dimineaţa, pe la 06.15, când se trezeşte lumea, pe cerul ticsit de stele se află semiluna. Organizatorii se întorc la Bistriţa, unde se întâlnesc cu voluntarii Tăşuleasa. Formează grupuri şi stabilesc la ce şcoli merg cu maşinile, după care îşi iau cutiile cu materiale din camion. Sunt mulţi şi aleargă zâmbitori dintr-o parte în alta a parcării. Apoi, urcă în maşini şi pornesc la drum. 

În satul Petriş, copiii sapă şi plantează puieţi cu sprijinul profesorilor şi al voluntarilor  – râd în vreme ce învaţă împreună. Melania, elevă în clasa a XI-a la colegiul Liviu Rebreanu din Bistriţa, este voluntară la Tăşuleasa de un an. La această activitate a simţit că le-a dat încredere elevilor pe care i-a ajutat să planteze tuia şi măr. Îi place ceea ce face, mai ales că, după ce a citit „Maitreyi” de Mircea Eliade, a aflat mai multe despre echilibrul omului cu natura, încurajat de hinduşi. 

La şcoala Gimnazială din Piatra Fântânele, un elev cară o glebă, iar altul strânge crengile uscate din curte şi le pune într-o roabă. La Poaiana Stampei, Sami, un băiat de 12 ani, e mândru că tocmai a plantat un brăduţ. Maria, o elevă cu sprâncene bine conturate, ştie că pomii ne dau oxigen şi că e bine să avem cât mai mulţi. Anastasia, în vârstă de 13 ani, îşi atinge cu vârful degetelor bentiţa roşie de pe cap şi se gândeşte la efectele activităţii de azi. Tocmai a plantat primul arbore, „pentru viitorii oameni care vor trăi aici”.