Zeolitul, "piatra care fierbe" la Cluj

Străinii folosesc tufurile vulcanice drept filtre pentru apele uzate, iar noi ignorăm acest zăcământ Zăcămintele de tufuri vulcanice din zona Clujului au devenit recent "o resursă

Străinii folosesc tufurile vulcanice drept filtre pentru apele uzate, iar noi ignorăm acest zăcământ

Zăcămintele de tufuri vulcanice din zona Clujului au devenit recent "o resursă bună la toate", dacă ar fi să-i cităm pe cunoscători.

Tufurile conţin un tip de minerale, numite zeoliţi, care funcţionează ca "site moleculare" în epurarea apelor uzate, sunt buni aditivi furajeri, fertilizează solurile, combat dăunătorii şi sunt tot mai preferaţi în fabricarea hârtiei, pe care o fac mai groasă şi cu mult luciu. Cu toate acestea, o firmă autohtonă de exploatare a zeoliţilor îşi exportă producţia în Occident, pentru că la noi nu o cumpără nimeni.

Gheorghe Petruţ conduce una din firmele de exploatare a tufurilor vulcanice de la Cluj. A lucrat timp de 30 de ani la combinatul minier din zonă şi după ce s-a pensionat, în urmă cu patru ani, şi-a deschis propria firmă de exploatare. La noi, până de curând, tufurile erau folosite doar ca piatră de construcţie, necunoscându-li-se restul proprietăţilor.

Auzind că în Ungaria şi în alte state din Vest aceste zăcăminte erau utilizate ca filtre pentru apă şi ca suport pentru pesticide, Gheorghe Petruţ a intuit că exploatarea lor ar putea deveni o afacere de succes. A luat probe din anumite zone din apropierea Clujului, le-a trimis unor laboratoare de analize din străinătate şi rezultatele au indicat că acolo existau zeoliţi cu proprietăţi deosebite. A concesionat terenul pe o perioadă de 50 de ani şi a pornit exploatarea, ajungând să exporte până la 3.000 de tone în fiecare an pe pieţele din Germania, Austria, Franţa, Elveţia şi Grecia.

"Am pornit timid, dar acum am ajuns să nu putem face faţă cererii. Occidentalii folosesc tot mai mult zeoliţii ca filtre pentru apa din lacuri şi piscine. Acum urmăresc să accesez nişte fonduri europene pentru a mări capacitatea exploatării.

Am avut recent numai o singură cerere de 200 de tone pe lună timp de mai bine de un an şi am fost nevoit să o refuz pentru că nu am încă resurse pentru a face faţă unei astfel de comenzi", spune Gheorghe Petruţ. Preţul unei tone de tufuri care conţin astfel de zeoliţi ajunge până la 120 de euro.

Apa, dedurizată până la 85% cu zeoliţi

Zeoliţii şi-au găsit cea mai largă aplicaţie în purificarea apelor reziduale. La noi s-au făcut asemenea experimente în ultimii ani, în cadrul cărora s-au folosit tufuri vulcanice de la Mirsid ca coagulant al diferitelor tipuri de apă, pentru a contribui la eliminarea compuşilor poluanţi şi microorganismelor. S-a comparat efectul coagulantului clasic, sulfatul de aluminiu, cu cel al unui complex coagulant anorganic pe bază de zeoliţi la epurarea apelor de suprafaţă ale râului Bega.

De asemenea, tuful zeolitic a fost utilizat şi ca fază filtrantă la purificarea apei potabile, în experimente comparative faţă de cele utilizând filtre pe bază de nisip cuarţos. Rezultatele obţinute au fost încurajatoare - s-a constatat că în cazul utilizării zeoliţilor s-a redus considerabil încărcătura organică a apelor de suprafaţă, iar duritatea apei potabile a scăzut cu aproape 85%.

Zeoliţii sunt folosiţi şi la fertilizarea solului

Zeoliţii mai sunt folosiţi şi la extragerea şi prelucrarea metalelor din apele reziduale bogate în aceste elemente, precum şi la îndepărtarea elementelor radioactive din apele reziduale, provenind de la uzinele nucleare. "Încercările făcute la nivel de laborator arată că tufurile vulcanice zeolitice din România pot fi folosite şi ca adsorbanţi selectivi pentru purificarea aerului poluat din cauza proceselor industriale", spune Horea Bedelean. Zeoliţii au început să fie folosiţi şi în agricultură ca aditivi furajeri. "Avem clienţi care cumpără zeoliţi pentru îmbunătăţirea hranei animalelor.

Lor le procesăm tuful vulcanic la o granulaţie foarte fină. Mulţi spun că adaosul de tuf în hrană, dar nu mai mult de 6%, o face mai nutritivă", explică Gheorghe Petruţ. De asemenea, zeolitul poate fi folosit ca adaos la soluri, pentru fertilizare şi recondiţionare, procedeul fiind folosit în Japonia de zeci de ani.

"În acest caz, substanţa nutritivă este eliberată treptat, pe o perioadă mai lungă de timp; spălarea şi îndepărtarea substanţei nutritive sunt întârziate, fapt ce conduce la mărirea timpului de reţinere a substanţelor nutritive în sol. Nu mai puţin eficient s-a dovedit şi în combaterea dăunătorilor", zice prof. Bedelean. "Am avut şi clienţi care au folosit tuful la amenajarea adăposturilor pentru animale, şi asta pentru că au descoperit că are şi proprietatea de a îndepărta mirosurile grele", completează Gheorghe Petruţ.

Lipsa de informaţie lasă la noi zeoliţii nefolosiţi

Şi industria hârtiei caută tot mai mult să folosească tuful vulcanic bogat în zeoliţi drept materie primă. Hârtia cu adaos de zeoliţi este mai groasă, mai opacă, se taie mai uşor şi asigură o absorbţie mai mică de cerneală. Numai în Japonia, firma Zeiklite Chemical Company valorifică lunar aproape 4.000 de tone de tuf pentru fabricarea hârtiei.

"Cred că principalele impedimente din calea utilizării zeoliţilor pe scară mare la noi sunt faptul că se ştie relativ puţin despre proprietăţile lor şi faptul că nu există mai multe firme dispuse să exploateze", explică Horia Bedelean. "La Zalău mai există o exploatare de tufuri vulcanice şi ţine de fabrica de ciment de la Turda. Însă acolo tuful este folosit doar la fabricarea cimentului şi nu se ţine seamă de restul proprietăţilor lui", mai spune Bedelean.

Zeoliţii filtrează apa şi alte elemente chimice

Numele acestor minerale vine din greacă şi s-ar traduce prin "piatra care fierbe", făcându-se aluzie la proprietatea acestora, că prin încălzire elimină apa, mărindu-şi volumul. "Zeoliţii au în primul rând o mare capacitate de adsorbţie, respectiv de desorbţie. Zeoliţii deshidrataţi pot adsorbi pe lângă apă şi alte elemente chimice sau molecule, care au raze ionice inferioare cavităţilor din structura lor. În acest fel, zeoliţii îndeplinesc funcţia de "site moleculare", dimensiunea porilor fiind o caracteristică proprie fiecărui tip de zeolit. O altă categorie de proprietăţi ale zeoliţilor sunt cele catalitice.

Ionii sau moleculele pătrunse în cavităţile zeolitului putând suferi transformări, câmpul electrostatic din cavităţi, alături de limitele dimensionale impuse moleculelor ce pătrund în sistemul de spaţii libere, determină o selectivitate de reacţie diferită de cea a catalizatorilor obişnuiţi", explică Horea Bedelean, cadru universitar la Facultatea de Geologie a Universităţii Babeş-Bolyai. "Datorită acestor proprietăţi, zeoliţii au ajuns să fie utilizaţi cu succes în domeniul controlului şi dirijării proceselor poluante", adaugă Horea Bedelean.