Vintil─â Mih─âilescu: "Nu prea avem intelectualitate!"

0
0

Antropologul Vintilă Mihăilescu spune că, din punct de vedere al mentalităţilor, încă suntem în post-comunism. Stă mărturie admiraţia necondiţionată faţă de Occident.

ÔÇ×S─â facem ┼či noi ca-n ┼ú─ârile civilizate!" este deviza rom├ónului de mai bine de dou─â decenii ├«ncoace. Antropologul Vintil─â Mih─âilescu explic─â faptul c─â raportarea permanent─â la ÔÇ×fra┼úii mai mari" din vestul continentului tr─âdeaz─â un complex de cre┼čtere al Rom├óniei. Acesta se manifest─â ├«nc─â din perioada interbelic─â ┼či demonstreaz─â c─â nici p├ón─â acum nu am g─âsit drumul c─âtre tipul de societate ├«n care am dori s─â tr─âim.

Oricum, invitatul ÔÇ×La masa Adev─ârului" din aceast─â s─âpt─âm├ón─â este optimist. El crede c─â peste zece ani ┼úara noastr─â va ar─âta mult mai bine dec├ót acum. De ce? Pentru c─â o societate adolescentin─â are dezavantajul turbulen┼úelor permanente, dar are ┼či avantajul tinere┼úii ┼či creativit─â┼úii. Vintil─â Mih─âilescu mizeaz─â, ca ┼či Mircea Vulc─ânescu, pe faptul c─â ÔÇ×la rom├óni se poate atunci c├ónd nu se mai poate". Altfel spus, antropologul se a┼čteapt─â la formarea unei mase critice care va schimba din temelii Rom├ónia.

CARTE DE VIZIT─é

ÔÇó S-a n─âscut la 23 mai 1951.
ÔÇó A absolvit Facultatea de Psihologie a Universit─â┼úii Bucure┼čti (1974).
ÔÇó Cercet─âtor al Centrului de Antropologie al Academiei Rom├óne (1979-1991).
ÔÇó Este specializat ├«n etnopsihologie, identitate ┼či etnicitate, studiul comunit─â┼úilor.
ÔÇó Profesor universitar la Facultatea de Sociologie ┼či Psihologie a Universit─â┼úii Bucure┼čti ┼či la SNSPA.
ÔÇó A fost director general al Muzeului ┼ó─âranului Rom├ón.
ÔÇó Decorat de pre┼čedintele Rom├óniei pentru serviciile aduse culturii rom├óne (2006).

Adev─ârul: Criza economic─â aduce agita┼úie ┼či nelini┼čti peste tot ├«n lume. Nu vi se pare ├«ns─â c─â ├«n Rom├ónia criza moral─â amplific─â aceast─â stare de lucruri?

Vintil─â Mih─âilescu: ├Äntr-un fel, criza noastr─â a ├«nceput ├«n 1990. Desigur, ceea ce se ├«nt├ómpl─â acum nu ┼úine de noi, dar nu face altceva dec├ót s─â amplifice o stare mult mai veche. Putem vorbi, ├«ntr-un sens foarte larg, despre o criz─â moral─â ┼či chiar despre una identitar─â. Asta ├«n m─âsura ├«n care, din anii `90 ├«ncoace, ne-am lep─âdat de o imagine de sine ┼či ne-am aruncat spre altceva. Am crezut c─â ne arunc─âm spre mai bine, spre mai frumos, spre cum trebuie. Repet─âm la nesf├ór┼čit sintagma ÔÇ×S─â facem ┼či noi ca-n ┼ú─ârile civilizate!", dar nu prea ┼čtim cum vine asta. Drept pentru care suntem ├«n c─âutarea acestei noi st─âri.

Citi┼úi ┼či:

Ce s-a ales de lumea satului

Oare nu idealiz─âm Occidentul, cu toate bunele practici pe care le g─âsim acolo?

Cred c─â suntem ├«nc─â ├«n post-comunism. Referin┼úa la comunism este ├«nc─â pertinent─â. Suntem ├«ntr-o continu─â admira┼úie fa┼ú─â de tot ceea ce este ÔÇ×de dincolo", a┼ča cum se ├«nt├ómpla ┼či ├«nainte de 1989. Atunci nu ┼čtiam dec├ót c─â ÔÇ×dincolo" este mai bine ┼či, ├«ntr-adev─âr, era mai bine. Dar era o imagine generic─â la care aspiram ┼či cu asta basta. Acum avem posibilitatea s─â cobor├óm cu picioarele pe p─âm├ónt ┼či s─â vedem c─â lucrurile sunt ceva mai nuan┼úate.

Expresia acestei st─âri sunt ┼či datele din sondajele efectuate ├«nainte de integrare. Acestea ar─âtau c─â Rom├ónia este cea mai proeuropean─â dintre statele europene. Motoarele UE, Fran┼úa ┼či Germania, p─âreau eurosceptice ├«n compara┼úie cu noi. ├Än prezent acest entuziasm a mai sc─âzut, am ├«nceput s─â revenim cu picioarele pe p─âm├ónt, dar referin┼úa aceasta la civiliza┼úie r─âm├óne. Acesta este un complex de cre┼čtere al Rom├óniei de c├ónd s-a n─âscut ea. Suntem adolescentul care aspir─â s─â ajung─â ┼či el ca mama ┼či ca tata, dar care ├«nc─â nu poate. ├Änc─â nu suntem mari.

Nu este un complex nejustificat dac─â lu─âm ca reper lumea satului de odinioar─â? Acolo erau valori pe care le reg─âsim ├«n toat─â ÔÇ×lumea civilizat─â"...

├Än termeni ra┼úionali, complexele sunt nejustificate, ├«ns─â ele sunt incon┼čtiente. Este exact cum i-ai spune adolescentului: ÔÇ×Stai cuminte c─â o s─â te faci ┼či tu mare ┼či o s─â vezi c─â lucrurile se rezolv─â!" ├Än momentul acela, adolescentul nu se lini┼čte┼čte. Suntem ├«nc─â o societate adolescentin─â. ├Än ceea ce prive┼čte valorile din lumea satului, avem un soi de nostalgie amestecat─â cu amnezie. Am spus-o de multe ori ┼či mi-am atras ├«njur─âturi: ┼ú─âranul a murit. Este o formul─â metaforic─â, dar care se refer─â la un fapt evident pentru oricine. Sunt sate ├«n care peste dou─â treimi din popula┼úia t├ón─âr─â lucraz─â deja ├«n str─âin─âtate. ├Än timpul comunismului, popula┼úia t├ón─âr─â lucra ├«n ora┼če, ├«n industrie. Prin ce sunt ace┼čtia ┼ú─ârani? Schimbarea acestei societ─â┼úi s-a ├«ncheiat oficial la 1 ianuarie 2007. Sigur c─â, procesele istorice nu ├«ncep ┼či nu se termin─â la date fixe, dar pentru noi acest moment poate fi considerat ├«ncheierea societ─â┼úii ┼ú─âr─âne┼čti.

Acum suntem ceea ce ├«mi place mie s─â numesc societate post-┼ú─âr─âneasc─â. Am fost, p├ón─â foarte de cur├ónd, cea mai vast─â societate rural─â din Europa, or aceast─â mo┼čtenire este foarte important─â. Nu ┼čtim cum s─â proced─âm cu aceast─â mo┼čtenire. Iar─â┼či apar complexele aproape freudiene: a murit tata, Dumnezeu s─â-l odihneasc─â!, ├«i facem pomenirile cuvenite, dar via┼úa merge mai departe. Ei, nu! N-a murit! Dac─â spui c─â a murit, devii du┼čmanul meu personal. Asta este o modalitate de a pasa toat─â responsabilitatea pe trecut. Problema este cum faci ca totul s─â mearg─â mai departe, d├ónd omagiul cuvenit trecutului, dar lu├óndu-┼úi ┼či toat─â responsabilitatea prezentului. Arunc─âm toat─â responsabilitatea pe ┼ú─ârani, cei care ar fi trebuit s─â se preocupe de p─âstrarea tradi┼úiilor, a caselor etc.

Acum suntem ceea ce îmi place mie să numesc societate post-ţărănească.

image

ÔÇ×Comunit─â┼úi s─âte┼čti vor mai fi doar ├«n pungile de s─âr─âcie"

├Än Maramure┼č ├«nc─â se mai p─âstreaz─â tradi┼úiile. E un caz singular?

Nu, e o iluzie a noastr─â. Lucrurile sunt total diferite ┼či am s─â v─â dau un contra-exemplu: eram ├«n Maramure┼č, pe valea Izei, ├«ntr-un sat destul de izolat, al─âturi de prieteni. Am tras la o cas─â unde seara ne-au dat, printre altele, turt─â ÔÇ×ca la noi ├«n Maramure┼č". Asta se nume┼čte ÔÇ×marketing al tradi┼úiilor". Semnifica┼úia gestului gazdelor a devenit cu totul alta din momentul ├«n care a ap─ârut o pia┼ú─â a tradi┼úiilor. Sun─â corporatist, dar a┼ča este. Problema nu e c─â exist─â un ÔÇ×marketing al tradi┼úiilor", ci c─â acesta poate fi f─âcut prost. Atunci cazi ├«n kitsch. Trebuie doar s─â valorizezi ┼či s─â p─âstrezi ceva din trecut, pentru c─â n-ai cum s─â m─ân├ónci numai turt─â c├ónd s-a inventat p├óinea care se poate cump─âra de la alimentar─â. S─â fim serio┼či!

P├óinea te cost─â doi lei ┼či o iei ├«n dou─â secunde, turta te cost─â mai mult ┼či se face ├«n jum─âtate de zi. De ce s─â faci asta? Doar ca s─â p─âstrezi spiritul comunit─â┼úii? Spiritul comunit─â┼úii ├«nseamn─â un anumit stil de via┼ú─â, iar stilul de via┼ú─â din care f─âcea parte turta s-a dus. Au fost zone care, din motive istorice, au fost primele ├«n a-┼či marketiza ceea ce au ├«nv─â┼úat c─â sunt tradi┼úiile. Nu putem face abstrac┼úie de faptul c─â mai toate bisericile de lemn maramure┼čene sunt dublate de biserici mai mari, mai ├«nalte, din beton. Dac─â vine turistul, localnicul ├«l duce, cu mult orgoliu - real, de altfel -, ├«n biserica din lemn. Dar localnicul se duce ├«n biserica din beton, se roag─â acolo ┼či e m├óndru de preotul lui care a f─âcut-o. Mai sunt pu┼úine comunit─â┼úi care nu fac asta, dar acestea sunt foarte s─ârace.

Cine va înlocui aceste comunităţi pe cale de dispariţie?

Comunit─â┼úi s─âte┼čti, ├«n sensul strict al cuv├óntului, vor mai exista numai ├«n pungile de s─âr─âcie. S─â nu ne iluzion─âm din nou! Mai avem impresia c─â acest spirit comunitar ├«nsemna o mare moralitate ┼či c─â acesta a ap─ârut din ├«mp─ârt─â┼čirea unor valori comune. Nu! Era o nevoie de supravie┼úuire. Gospod─âriile ┼ú─âr─âne┼čti nu pot supravie┼úui individual pentru c─â muncile sunt at├ót de multe, riscurile sunt at├ót de mari, resursele sunt at├ót de reduse ├«nc├ót, dac─â nu exist─â ├«ntrajutorare, se moare. Baza comunit─â┼úii, fiind un motiv de supravie┼úuire, era puternic valorizat─â.

Lua┼úi exemplul nun┼úilor, care erau un fel de C.A.R. Aici nu puteai s─â faci excep┼úie pentru c─â, dac─â te ├«ncumetai, erai eliminat din comunitate. Aceasta ├«nsemna moarte. Eu vin la nunta ta pentru c─â ┼či tu vii la nunta mea, iar am├óndoi mergem la nunta vecinului. A┼ča se asigura ┼či pornirea ├«n via┼ú─â a t├ón─ârului cuplu. Deveneai membru al societ─â┼úii ┼ú─âr─âne┼čti atunci c├ónd te c─âs─âtoreai. Societatea avea grij─â s─â asigure o egalitate de ┼čanse.

Ce ar trebui să urmărească acum eforturile pentru conservarea tradiţiei, în viziunea dumneavoastră?

Francezii, de pild─â, au ├«nceput acest lucru cu c├óteva secole ├«n urm─â. C├ónd vorbim de sat, ├«ntotdeauna avem ├«n minte ┼či ora┼čul, ca o contrapondere. Ora┼čele franceze s-au construit ├«mpotriva ┼ú─âranilor, a feudalilor. Erau me┼čte┼čugarii autonomi, autonomia citadin─â, erau ├«nconjura┼úi de ziduri pentru a se delimita de toate soiurile de du┼čmani, inclusiv de plebea de la ┼úar─â. Ora┼čele rom├óne┼čti s-au construit ├«n prelungirea satelor. Bucure┼čtiul este o aglomera┼úie de sate. Recunoa┼čtem ├«n Bucure┼čti vreo 42 de sate care uneori au fost rase total, alteori ┼či-au mai p─âstrat c├óte ceva.

Asta este o prim─â mare diferen┼ú─â. A doua diferen┼ú─â este c─â acest proces a ├«nceput mult mai devreme ├«n Fran┼úa ┼či iar─â┼či trebuie pus ├«ntr-un context mult mai larg. Nu se pot salva tradi┼úiile independent de un mod de via┼ú─â pentru c─â atunci devine muzeu. Nimeni nu are tenta┼úia de a face din propria cas─â ┼či din propriul mod de via┼ú─â un muzeu. Citadinii numesc via┼úa ┼ú─âranilor tradi┼úie, ├«ns─â pentru cei din urm─â este normalitate. Aceast─â schimbare a societ─â┼úii ┼ú─âr─âne┼čti - care a existat ├«n Fran┼úa p├ón─â dup─â Al Doilea R─âzboi Mondial - a dus la apari┼úia agricultorilor. Noi facem confuzie ├«ntre ┼ú─ârani ┼či agricultori. A fi ┼ú─âran este un mod de via┼ú─â, a fi agricultor este un mod de produc┼úie.

Gospod─âriile ┼ú─âr─âne┼čti nu pot supravie┼úui individual pentru c─â muncile sunt at├ót de multe, riscurile sunt at├ót de mari, resursele sunt at├ót de reduse ├«nc├ót, dac─â nu exist─â ├«ntrajutorare, se moare.

image

ÔÇ×Mitocanul este produsul contextului actual"

Sunte┼úi de acord cu teoria potrivit c─âreia ┼ú─âranii dezr─âd─âcina┼úi de comuni┼čti ┼či adu┼či ├«n blocuri au devenit, ├«n timp, mutan┼úi sociali?

Categoric nu. Aceast─â teorie este mult prea nenuan┼úat─â. ├Äntr-adev─âr, ┼ú─âranii erau c├ót pe aci s─â fie muta┼úi ├«n blocurile construite ├«n vatra satului. Acest lucru nu s-a ├«nt├ómplat p├ón─â la urm─â, dar au fost distruse toate centrele ora┼čelor mari ┼či mici. Aici comunismul a f─âcut ravagii. Dac─â ├«n Bucure┼čti se vede cum se vede, ├«n ora┼če precum C├ómpulung, T├órgovi┼čte, Vatra Dornei, care erau mici bijuterii, s-a distrus totul. Evident c─â industrializarea ┼či urbanizarea au creat o dislocare masiv─â ┼či aproape genocidar─â ├«n lumea satului. Dar orice societate ├«┼či creeaz─â anticorpi. Niciodat─â nu putem privi lucrurile univoc. Din punct de vedere ideologic, a┼ča ar fi trebuit s─â se ├«nt├ómple: s─â se creeze mutantul social care s─â se numeasc─â ÔÇ×omul nou".

Nu cumva vedem abia ast─âzi ÔÇ×omul nou" - ├«n trafic, ├«n mijloacele de transport, la ghi┼čeele institu┼úiilor?

Da, dar nu ÔÇ×omul nou" g├óndit de comuni┼čti. Este altceva...

Nu sunt ei rezultatul ac┼úiunii comuni┼čtilor? Nu sunt ace┼čti oameni neciviliza┼úi urma┼čii celor dezr─âd─âcina┼úi din satele lor?

Nu cred. Anticorpii au func┼úionat ┼či au fost ceea ce se poate numi gospod─âria difuz─â. Adic─â o parte a gospod─âriei, format─â din tineri, era trimis─â for┼úat ┼či nefor┼úat la ora┼č. Acolo aveau o slujb─â sigur─â, o cas─â la bloc, acestea ├«nsemn├ónd un pas ├«nainte, nu unul ├«napoi. Ceea ce se ├«nt├ómpla ├«ns─â era c─â ├«ntre ÔÇ×partea mobil─â" a gospod─âriei, care pleca la ora┼č, ┼či partea fix─â, stabil─â, care r─âm├ónea la sat s-au ├«nt─ârit rela┼úiile. Asta s-a v─âzut ├«n anii `80 c├ónd s─âr─âcia era mare. Atunci, dac─â n-aveai rude la sat trebuia s─â ┼úi le cumperi pentru c─â altfel mureai de foame. S-au creat re┼úele de supravie┼úuire care aveau ┼či elementul de moralitate - eu ├«┼úi dau ce am eu de la ora┼č, tu ├«mi dai ce ai tu de la sat. ├Äntr-un mod paradoxal, asta a re├«nt─ârit satul ┼či familia. Comunismul nu este vinovat de toate relele. B─âd─âranul, mitocanul despre care vorbim este produsul contextului actual.

N-are rădăcini mai adânci?

Sigur, totul are r─âd─âcini ├«n trecut, dar aceste r─âd─âcini nu pot explica orice. ├Än momentul ├«n care d─âm vina pe comunism, ne exoner─âm de orice fel de responsabilitate. Asta este foarte periculos! Apare un soi de determinism cultural care merge mai departe: ÔÇ×Asta e! Suntem mioritici!"

Apare un fel de resemnare...

Da, de┼či ÔÇ×Miori┼úa" nu vorbe┼čte despre resemnare. Psihologia potrivit c─âreia ÔÇ×A┼ča-i rom├ónul!" pe mine m─â oripileaz─â pentru c─â este o reac┼úie infantil─â - ÔÇ×P─ârin┼úii sunt de vin─â!".

De aceea v-am ┼či ├«ntrebat la ├«nceput dac─â nu exager─âm ├«n privin┼úa calit─â┼úilor pe care le atribuim occidentalilor ├«n compara┼úie cu noi...

Categoric c─â da! Culmea este c─â nu vrem s─â fim ca p─ârin┼úii no┼čtri, dar vrem s─â fim ca p─ârin┼úii lor. Aici apare o tensiune greu de st─âp├ónit pentru c─â de mo┼čtenit ├«i mo┼čtenim pe p─ârin┼úii no┼čtri, nu pe ai lor. Este un fel de duplicitate - nu i-a┼č spune schizofrenie. Aceast─â duplicitate se traduce chiar ├«n modul ├«n care folosim termenul ÔÇ×┼ú─âran" - ÔÇ×Fir-ai al naibii de ┼ú─âran!" sau ÔÇ×┼ó─âranul nostru este ─âl mai bun!" Ambele sunt forme de idealizare - nu este nici cel mai r─âu, nu este nici cel mai bun. Nu avem maturitatea s─â ne raport─âm obiectiv, deta┼čat ┼či constructiv la propriul nostru trecut.

Concluzionând, al cui produs este mitocanul de azi, în viziunea dumneavoastră?

Da, este produsul contextului. ┼×i s─â v─â spun de ce - pentru a fi mai clar, pentru a nu ne ├«ncurca ├«n concepte. Dac─â urm─âre┼čti mitocanul ├«n c─âl─âtoriile sale, ├«n Elve┼úia va fi aproape civilizat. Cred c─â asta ni s-a ├«nt├ómplat tuturor - s─â vedem oameni care ├«n Bucure┼čti ar scuipa semin┼úe pe strad─â ┼či ar ├«njura ├«n trafic ┼či care se st─âp├ónesc dac─â sunt ├«n alt context. Sigur c─â nu se ├«nt├ómpl─â o minune, c─â nu doar simpla trecere a grani┼úei schimb─â caractere, dar nu este un comportament definitoriu pentru na┼úia noastr─â.

Contextul civilizeaz─â...

Da, ├«mi pare r─âu, dar mi se ├«nt├ómpl─â adesea ├«n trafic s─â trag ni┼čte ├«njur─âturi pe care dac─â le-ar fi auzit mama mea m-ar fi dezmo┼čtenit ┼či cu care nu sunt obi┼čnuit. Dup─â aceea m─â ru┼činez eu singur, dar le trag.

E o formă de supravieţuire psihică...

Da, ┼či de reac┼úie la contextul de moment. Deci ne agres─âm reciproc ┼či cre─âm o spiral─â a r─âului care nu poate fi pus─â doar pe seama comunismului. Comunismul ne-a infantilizat, ne-a l─âsat f─âr─â repere, drept pentru care ne este mult mai greu acum s─â ni le reg─âsim. Dar nu din cauza lui Ceau┼čescu ├«njur─âm noi ├«n trafic.

Paradoxal, str─âinii care vin ├«n Rom├ónia se adapteaz─â u┼čor felului nostru de a fi...

Categoric c─â da. Am avut un proiect cu manageri str─âini care, spre surprinderea mea, la strategiile pe care le aplicau ├«n Rom├ónia recuno┼čteam ÔÇ×strategiile" rom├óne┼čti - cu ┼úeapa, cu chiulul etc. Deveneau ÔÇ×rom├óni" foarte rapid... Nu pentru c─â a┼ča le este firea, dar din motive de supravie┼úuire, de adaptare.

Comunismul nu este vinovat de toate relele.

Nu avem maturitatea s─â ne raport─âm obiectiv, deta┼čat ┼či constructiv la propriul nostru trecut.

Mi se ├«nt├ómpl─â adesea ├«n trafic s─â trag ni┼čte ├«njur─âturi pe care dac─â le-ar fi auzit mama mea m-ar fi dezmo┼čtenit ┼či cu care nu sunt obi┼čnuit.

image


ÔÇ×Nu prea avem intelectualitate"

Cum vă găsiţi studenţii, astăzi?

La ┼čtiin┼úele sociale, antropoligie ├«n spe┼ú─â, vin ├«n continuare destul de mul┼úi, dar numitorul comun este defularea. Adic─â vin foarte mul┼úi corporati┼čti, oameni din ONG-uri care n-au nicio treab─â - ┼či nici nu o s─â aib─â - cu aceast─â ┼čtiin┼ú─â. De fapt, ei vin pentru o gur─â de aer...

Sunt oameni la a doua facultate?

Da. Aceste rele sociale despre care vorbim mereu sunt resim┼úite de foarte mult─â lume. Exist─â o mas─â critic─â de frustrare, ├«ns─â nu exist─â canale de defulare. Aici este marea problem─â - fiecare ┼či le caut─â pe ale lui, individual ┼či nu se canalizeaz─â ├«ntr-o direc┼úie aceast─â nevoie de cur─â┼úire. Aici intervine rolul statului, al mass-media, al educa┼úiei, al institu┼úiilor sociale care se ocup─â prin defini┼úie de a┼ča ceva.

Poate aici este ┼či rolul intelectualit─â┼úii...

Sigur c─â da. ├Än zona aceasta a Europei, intelectualul a avut tenta┼úia de a intra ├«n politic─â, de a fi lider de opinie m─âcar, dac─â nu constructor de ┼úar─â. Dac─â ne uit─âm la istoria noastr─â vom vedea c─â ├«n fruntea ┼ú─ârii au fost mul┼úi intelectuali ilu┼čtri, de la Maiorescu la Iorga. Este ceea ce se cheam─â, dac─â ne g├óndim pu┼úin, elitele na┼úionale, ├«ntr-un sens foarte birocratic. Un stat t├ón─âr trebuia s─â func┼úioneze cu o categorie de intelectuali etati┼čti, ├«ntruc├ót nu putea func┼úiona cu boierii - ┼či nici nu se dorea asta. Doar c─â s-a construit o categorie mult mai larg─â dec├ót era nevoie ┼či aproape exclusiv filologic─â. Sunt ni┼čte date, pe care nu ┼čtiu de ce nimeni nu le ia ├«n considerare, publicate ├«n Enciclopedia lui Gusti din 1938 ┼či care arat─â un lucru foarte simplu: ├«n perioada interbelic─â raportul dintre absolven┼úii de ┼čcoli teoretice ┼či cei de ┼čcoli practice era de 0,2 - 0,3. ├Än Bulgaria era 2,4 - 2,7. Ierta┼úi-m─â, dar vorbim de ordin de m─ârime! Erau de zeci de ori mai pu┼úini practicieni dec├ót teoreticieni pe durata noastr─â de maxim─â ├«nflorire - perioada interbelic─â. Nu am nimic cu filologii, cu istoricii, dar ei nu au cum s─â ┼úin─â locul inginerilor...

Adic─â ÔÇ×intelectualit─â┼úii tehnice", a┼ča cum se spunea odinioar─â...

Da, dar dup─â aceea s-a trecut ├«n extrema cealalt─â ┼či ┼čtim pove┼čtile cu inginerul care e intelectual, dar care nu ┼čtie s─â se exprime. Aceea nu era o intelectualitate, era un produs pe band─â rulant─â. Revenind, intelectualitatea rom├óneasc─â a considerat c─â are un rol important ├«n luminarea ┼či ├«n conducerea na┼úiei - deci s-a b─âgat ├«n politica ├«n care nu se pricepea. ├Än al doilea r├ónd, nu a avut acces la mecanismele economice, de supravie┼úuire, de via┼ú─â social─â curent─â. Intelectualitatea rom├óneasc─â a fost interesat─â de idei ┼či valori, dar ideile stau ┼či ele pe ceva, nu pic─â din cer.

Intelectualitatea a f─âcut ┼či anumite compromisuri, gir├ónd anumite persoane publice care ulterior au dezam─âgit prin presta┼úiile lor...

Tot ce am spus p├ón─â acum era o introducere pentru aceast─â idee. Categoric, to┼úi intelectualii no┼čtri au f─âcut acest lucru. Din punctul meu de vedere, nu prea avem intelectualitate - asta ca s─â fiu foarte politicos. Din punct de vedere moral, intelectual este persoana care exerseaz─â ra┼úiunea critic─â. Intelectualul nu-i face servicii lui X, nu lupt─â pentru o cauz─â. Menirea lui este de ÔÇ×Gic─â Contra", ├«n sensul cartezian al cuv├óntului, de critic─â social─â.

De om care ├«┼či pune ├«ntreb─âri...

De om care ├«┼či pune ├«ntreb─âri pe domeniul s─âu de competen┼ú─â. Intelectualul trebuie s─â aib─â tot timpul o judecat─â critic─â asupra societ─â┼úii. Nu este cel care trage concluziile ┼či le pune ├«n practic─â. Asta este alt─â profesie ┼či se cheam─â politic─â. Acum ajungem la problema cea mai grav─â care ├«mbrac─â ┼či intelectualitatea - la noi totul este politic. Intelectualul se dizolv─â ├«n aceast─â mas─â politic─â. Dac─â totul este politic─â atunci nimic nu mai este politic.

Intelectualul trebuie să aibă tot timpul o judecată critică asupra societăţii.

image

ÔÇ×Ideea de specialist a disp─ârut"

S-a tot spus că poporul român parcurge un ciclu de regenerare după ce i s-a întâmplat în ultimele zeci de ani. Când se încheie un asemena ciclu de regenerare?

S-a mai ├«nt├ómplat ┼či ├«n alte p─âr┼úi. La scar─â istoric─â sigur c─â se poate spune c─â este nevoie de trei genera┼úii, de pild─â. Dar problema este de ritm - adic─â faci aceast─â trecere ├«n doi pa┼či sau ├«n patru pa┼či. La scar─â istoric─â nu conteaz─â, dar noi tr─âim acum ┼či conteaz─â dac─â aceast─â regenerare se produce ├«n trei sau ├«n 30 de ani. Dac─â ├«n ultimele dou─â decenii nu s-a f─âcut nimic pentru a se accelera acest ciclu, firesc, el a fost ├«ncetinit. Ideea este s─â nu a┼čtept─âm pasivi s─â ie┼čim din asta. Noi facem ┼či o gr─âmad─â de lucruri care ne scufund─â.

M─â ├«ntorc la chestiunea legat─â de ┼ú─âr─ânime - toate ┼ú─ârile au preg─âtit din vreme transformarea acesteia. Noi nu am f─âcut absolut nimic. Aminti┼úi-v─â c─â pe 1 ianuarie 2007 s─ârb─âtoream aderarea la UE, iar pe 2 sau 3 ianuarie a fost prima criz─â a br├ónzei. Atunci au aflat ┼či ciobanii c─â s-a terminat cu br├ónza lor. Ei ├«ntrebau de ce nu li s-a spus p├ón─â atunci ┼či li se r─âspundea c─â trebuiau s─â ┼čtie, ce, n-aveau internet?! La st├ón─â nu e internet ┼či de aceea exist─â stat, oric├ót ar fi el de minimal, pentru a preg─âti ┼či facilita mari schimb─âri sociale.

Statul român nu este în prezent nici minimal, nici social...

Nu e nimic! A┼č opta pentru un stat minimal, dar asta nu ├«nseamn─â un stat slab. Al nostru, cu c├ót ┼úip─â mai tare c─â e puternic, cu at├ót este mai slab. Un stat minimal nu ├«nseamn─â un stat dezimplicat.

Privind profilul psihologic al românilor, putem avea un stat social?

Pe moment, nu, pentru c─â un stat social, ├«n sensul real al cuv├óntului, trebuie s─â fie suficient de bogat ca s─â-┼či permit─â acest lux.

Ce tip de stat ar fi mai potrivit pentru noi, în opinia dumneavoastră?

Un stat minimal func┼úional poate fi ┼či un stat social. Lucrurile nu sunt contradictorii, dar sunt puse ca fiind contradictorii - ori neoliberalism, ori neosocialism! Nu! Toate statele civilizate ├«ncearc─â, fiecare ├«n felul s─âu, combina┼úii ├«ntre cele dou─â tipuri de state. Orice extrem─â este p─âguboas─â. Politica este arta compromisului, a combina┼úiei ├«ntre variante.

Putem vorbi în România despre politică, în adevăratul sens al cuvântului?

R─âspunsul meu categoric este nu. Politica este o profesie, iar noi nu avem dec├ót doi, trei profesioni┼čti. De pild─â, Iliescu ┼či B─âsescu sunt profesioni┼čti. Din p─âcate, ┼či unul, ┼či cel─âlalt sunt pe cont propriu, nu spre binele na┼úiunii.

Uitându-vă la cei care le urmează, ce concluzie trageţi?

Este o escaladare a incompeten┼úei ├«n toat─â societate rom├óneasc─â. Ideea de specialist a disp─ârut, mai ales ├«n politic─â. ├Än politic─â poate fi oricine - po┼úi avea patru clase ┼či po┼úi fi politician de succes. Asta v─âd ┼či la studen┼úii no┼čtri de la ┼čtiin┼úe politice. Dac─â-i ├«ntrebi despre idealuri, ├«┼úi trag un Becali de nu te vezi...

Aţi întâlnit astfel de cazuri în rândurile studenţilor dumneavoastră?

Cum s─â nu!? Vanghelie, Becali... Sigur, dup─â aceea r├ód ├«n particular, dar ├«i admir─â pentru c─â sunt oameni de succes. ├Än momentul ├«n care este suprimat orice criteriu de competen┼ú─â, ceea ce se ├«nt├ómpl─â la scar─â general─â este o legitimare reciproc─â a incompeten┼úei - dup─â cum spune un coleg de-al meu. Adic─â eu ├«┼úi spun ┼úie c─â e┼čti competent, tu ├«mi spui mie ┼či asta ├«nseamn─â c─â am├óndoi suntem competen┼úi. Adic─â ne legitim─âm, eventual printr-un joc care trece prin media. Dac─â ne ├«njur─âm suficient de agresiv - c─â altfel nu se poate! - ├«nseamn─â c─â suntem speciali┼čti. ├Än condi┼úiile acestea despre ce politic─â s─â vorbim?

Noii lideri ai partidelor sunt ┼či ei captivi acestui joc al incompeten┼úei?

Aici a┼č fi pu┼úintel mai nuan┼úat. Impresia mea - aten┼úie!, subliniez ÔÇ×impresia" - actualii lideri ai partidelor importante sunt mult mai competen┼úi. Ei ar putea face parte dintr-o viitoare elit─â politic─â. ├Äns─â ei sunt at├ót de prin┼či ├«n jocurile existente ├«nc├ót, din motive de oportunitate, joac─â acela┼či joc. ┼×i atunci ajungem la vechea vorb─â ÔÇ×Fiecare pas─âre pe limba ei piere!" S-ar putea s─â piar─â ┼či ei, ├«nghi┼úi┼úi de acest joc pe care ├«l joac─â pentru a ie┼či din el. Este o problem─â de mas─â critic─â, a┼ča cum se ├«nt├ómpl─â cu prilejul lans─ârii unei rachete - cel mai greu e primul kilometru, c─â dup─â aceea se duce. C├ónd ┼či cum se va forma aceast─â mas─â critic─â pentru a ie┼či din acest joc politicianist, nu ┼čtiu.

Politica este o profesie, iar noi nu avem dec├ót doi, trei profesioni┼čti. De pild─â, Iliescu ┼či B─âsescu sunt profesioni┼čti. Din p─âcate, ┼či unul, ┼či cel─âlalt sunt pe cont propriu.

image


ÔÇ×La rom├óni se poate atunci c├ónd nu se mai poate"

Foarte mulţi tineri părăsesc România...

Aici viziunea mea este catastrofist─â. C├ónd nu se va mai putea, se va forma din nou o mas─â critic─â pentru schimbare. Reproduc frecvent formularea lui Mircea Vulc─ânescu - ÔÇ×La rom├óni se poate atunci c├ónd nu se mai poate". Sun─â a fatalism, dar are ┼či ni┼čte baze economice. Sunt economi┼čti care au ca teorie falimentul societ─â┼úii, pentru a putea apoi s─â reconstruiasc─â. La cum suntem acum, cred c─â doar atunci c├ónd vom ajunge la fundul sacului - dac─â nu explodeaz─â m─âm─âliga prea tare - vom putea ie┼či la liman. ┼×i asta se apropie!

Cât de aproape de fundul sacului credeţi că suntem?

Criza financiară e mondială, criza economică de abia a început la noi, criza socială - atenţie! - încă n-a început.

Prin urmare, traversăm o criză profundă de mentalitate, mai degrabă decât o criză economică...

Aceste dou─â crize sunt legate. Succesiunea este criz─â financiar─â, economic─â ┼či social─â. Cea social─â vine atunci c├ónd efectele celorlalte crize ├«ncep s─â fie sim┼úite ├«n casa mea, ├«n buzunarul meu, ├«n via┼úa mea personal─â. Acest lucru se ├«nt├ómpl─â de abia acum sau de abia acum se ├«nt├ómpl─â cu adev─ârat. P├ón─â acum s-au v─âzut doar norii de furtun─â ┼či ni┼čte fulgere la orizont. Aici este greu de dat un pronostic pentru c─â ├«n momentul ├«n care exasperezi un individ nu ┼čtii cum va reac┼úiona, dar ├«n momentul ├«n care exasperezi 22 de milioane de indivizi, cel care sus┼úine c─â spune exact cum se vor comporta cele 22 de milioane, minte.

Dintre cele 22 de milioane de rom├óni, mul┼úi iau ├«n calcul ÔÇ×evadarea" ├«n Occident...

Dup─â dezindustrializare ┼či trimiterea la ┼úar─â a celor care aveau un petic de p─âm├ónt, s-a mai spart un ÔÇ×dig" ┼či mul┼úi au plecat ├«n str─âin─âtate. Nu avem niciun fel de strategie pe termen mediu ┼či lung - ce facem cu ace┼čti oameni? Sigur c─â rom├ónii care simt venind aceast─â criz─â g─âsesc solu┼úia fugii din calea ÔÇ×apelor furioase".

Credeţi că se vor întoarce în ţară după ce va trece această etapă?

Unii da... Sunt cel pu┼úin dou─â categorii de motive pentru care o vor face: nici acolo via┼úa nu-i a┼ča de u┼čoar─â - ├«n toate ┼ú─ârile Europei m─âsurile ├«mpotriva imigra┼úiei sunt din ce ├«n ce mai puternice - iar pe de alt─â parte vorbim de o popula┼úie care este preponderent rural─â. Acest tip de popula┼úie are ├«nc─â acest joc al legitim─ârii ├«ntre vecini. Printre str─âini, eu r─âm├ón un str─âin - am nevoia de a ar─âta cuiva c─â am reu┼čit. ÔÇ×Dincolo" nu pot s─â o ar─ât dec├ót mamei, vecinilor, colegilor ┼či atunci m─â ├«ntorc ├«n satul meu, m─âcar s─â vad─â c─â am reu┼čit - s─â fac o cas─â ┼či c├óteva gesturi simbolice.

Cum va arăta România anului 2020?

O s─â r├óde┼úi, dar dac─â ar fi s─â-mi exersez imagina┼úia, a┼č spune c─â mai bine dec├ót acum. Dac─â o societate t├ón─âr─â, adolescent─â, are dezavantajul turbulen┼úelor permanente, are ┼či avantajul tinere┼úii ┼či creativit─â┼úii - posibilitatea de regenerare foarte rapid─â. G├óndi┼úi-v─â la perioada interbelic─â, la care facem tot timpul referire: ┼či atunci erau turbulen┼úe, chiar mult mai mari, dar ├«n decurs de vreo 10-15 ani de relativ─â lini┼čte a fost o ├«nflorire extraordinar─â. Un t├ón─âr se mobilizeaz─â mult mai rapid ┼či trece mult mai rapid de la o cale la alta. ├Äntr-o societate precum cea britanic─â, care este b─âtr├ón─â ┼či are standardele ei, exist─â ni┼čte traiectorii pe secole. Ideea la noi este s─â ├«n┼úeleag─â ┼či clasa politic─â faptul c─â, dac─â nu se schimb─â rapid ceva, moare ├«mpreun─â cu ┼úara. Clasa politic─â va muri chiar ├«naintea ┼ú─ârii dac─â nu con┼čtientizeaz─â odat─â ce se ├«nt├ómpl─â.

La cum suntem acum, cred c─â doar atunci c├ónd vom ajunge la fundul sacului - dac─â nu explodeaz─â m─âm─âliga prea tare - vom putea ie┼či la liman. ┼×i asta se apropie!

image


Ultima or─â

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite