Urmăriri spectaculoase „la munte şi la mare”

Urmăriri spectaculoase „la munte şi la mare”

Panait îşi mobilizează echipa pentru un nou caz: anihilarea unei reţele de traficanţi de droguri şi recuperarea unei icoane. Nici de data aceasta, Gogu, Trandafir şi Patraulea nu scapă nepedepsiţi.

„BD la munte şi la mare” este, după „Brigada Diverse intră în acţiune” şi „BD în alertă”, cel de-al treilea episod al seriei de comedii poliţiste „Brigada Diverse”. Ca toate celelalte producţii BD, „la munte şi la mare” şi aceasta împărţită în două episoade, „Prafuri pentru mama-mare” şi „Icoana făcătoare de minuni”. Umorul inegalabil şi distribuţia remarcabilă recomandă această serie, distribuită în septembrie împreună cu „Adevărul magazin de duminică”, publicului de orice vârstă.

Dincolo de comicul de situaţie şi de limbaj, spectatorul se poate delecta urmărind şi poveştile pline de suspans ale personajelor. Căpitanul Panait, de la „Brigada mărunţişuri”, trăieşte o dramă în adevăratul sens al cuvântului, dorind să primească măcar o dată în viaţă un caz adevărat care să implice măcar un furt de proporţii, dacă nu chiar o crimă sau o răpire.

Ironia face însă ca echipa lui să fie trimisă pe teren numai pentru rezolvarea unor reclamaţii de câini pierduţi, bijuterii şi butelii rătăcite, obiecte neimportante de artă sau mobilier furate, însă niciodată nu primeşte o anchetă seriosă, ce i-ar putea aduce la un moment dat o avansare. Tocmai din aceste motive, atitudinea lui faţă de ceilalţi e în mare parte ironică, iar invidia şi dorinţa de avansare sunt mascate de calm, echilibru şi multă răbdare.

Caz serios cu tentă poliţistă

Cei mai ghinionişti sunt însă cei trei infractori simpatici, Gogu, Trandafir şi Patraulea; orice ar face, oricât de cinstiţi ar dori să fie, ei sfârşesc tot în mâinile celor de la „Brigada Diverse”.

Pentru a avea parte de puţin mai multă acţiune, dar şi pentru a profita de un scurt concediu la mare, Panait îi cere maiorului să trimită „Brigada mărunţişuri” pe litoral, întrucât, fiind vară, prezenţa lor acolo este imperios necesară. Fiind vorba despre sezonul turistic, nu se ştie niciodată când liniştea poate fi tulburată de dispariţia unei vâsle sau a unor tacâmuri de la cantină.

Printre toate aceste nimicuri, la orizont se iveşte şi un caz complicat, iar brigada se vede obligată să ia urma unei reţele de traficanţi de stupefiante. Situaţia se complică, iar intriga prinde linia unui film poliţist. Dar cum nimic nu pare să le meargă şnur celor de la brigadă, în schemă apar cei trei infractori, vechi cunoştinţe ale miliţienilor, Gogu, Patraulea şi Trandafir, care aruncă în derizoriu toate acţiunile curajoase ale căpitanului Panait, plutonierului Căpşună, şoferului Cristoloveanu şi ale câinelui Costel.

În cea de-a doua parte a producţiei, „Icoana făcătoare de minuni”, echipa de la „Diverse” trebuie să recupereze o icoană furată de la o mănăstire din nordul Moldovei, despre care se crede că ar fi făcătoare de minuni.

„Cinstiţii” infractori

Gogu, Trandafir şi Patraulea nu se dau niciodată la o parte atunci când e vorba de bani nemunciţi. De aici şi coşmarul pe care îl trăiesc încontinuu, sfârşind mereu după gratii. Ei vor să muncească „absolut legal”, dar banii din care trăiesc sunt necinstiţi, iar acţiunile lor se bazează pe şmecherii.

Acum că au reuşit în sfârşit să se căsătorească, Gogu, Patraulea şi Trandafir se hotărăsc să facă rost de bani organizând o selecţie a viitoarelor artiste. Aceste activităţi ar trebui să le aducă celor trei bani suficienţi încât să renunţe la alte activităţi ilegale. Mai multe candidate îşi pun în valoare „talentul” în faţa juriului, alcătuit din Gogu, Trandafir şi Patraulea. „Cine vă recomandă?” „Vocea şi talentul meu” răspund  acestea, care înainte de a urca pe scenă le oferă „serioşilor” domni diferite plicuri. Iar la final, câştigătoare sunt candidatele cu plicurile cele mai groase.

Patraulea „câştigă” 300 de lei după ce ascultă confesiunea unei credincioase care a găsit un portofel

Cea mai mare problemă a lor este că niciunul dintre ei nu este hoţ de elită şi nici nu ar putea ajunge vreodată. Ei nu pot „evolua” în branşa din care fac parte, dar nici nu pot ieşi din ea. În primul rând că nu se conduc după nicio regulă, iar în viaţa lor domneşte haosul. Când dau de bani necinstiţi, refuză să gândească şi când îi prinde Miliţia, la fel.

Când escrocul Vasilesco îi trimite, în schimbul unor contracte în străinătate, să aducă de la schitul Sihăstria „planşetele” pe care pretinde că le-a uitat, Gogu, Trandafir şi Patraulea pornesc la drum cu foarte mult alcool „la bord”.

După ce ajung la Mănăstirea Agapia, Patraulea se îmbracă în straie preoţeşti şi joacă rolul duhovnicului care ascultă mărturisirea „unei păcătoase”, o fată care a găsit un portofel cu 500 de lei. După ce se roagă pentru iertare, îi dă presupusului preot portofelul cu suma rămasă. Fata recunoaşte că a cheltuit deja două sute şi îl roagă pe „părinte” s-o ierte de păcate. Patraulea ia portofelul şi începe să facă tumbe în curtea mănăstirii, de bucurie că „Dumnezeu i-a dat” 300 de lei.

Drăgan, regizor şi scenarist

„BD la munte şi la mare” a apărut în cinematografe în 1971 în regia lui Mircea Drăgan, care a semnat de altfel toată seria BD. Din distribuţia filmului fac parte Toma Caragiu, Puiu Călinescu, Dem Rădulescu, Ion Finteşteanu, Jean Constantin, Sebastian Papaiani, Iurie Darie şi Ioana Drăgan.

Mircea Drăgan s-a născut la 3 octombrie 1932, în comuna Gura Ocniţei, judeţul Dâmboviţa şi este regizor şi scenarist. A regizat producţii precum „Dincolo de brazi” (1957), „Setea” (1960), „Golgota” (1966), „Columna” (1968), „Fraţii Jderi” (1974), „Ştefan cel Mare” (1974), „Aurel Vlaicu” (1977), „Coana Chiriţa” (1986), „Chiriţa în Iaşi” (1988) sau „Atac în bibliotecă” (1992).  Ca scenarist a apărut pe genericul unor pelicule precum „Neamul Şoimăreştilor” (1964), „Golgota”, „Castelul condamnaţilor” (1970), „O lume fără cer” (1981) sau „Întoarcerea vlaşinilor” (1983).