Totul despre inundațiile care i-au compromis campania lui Ponta. 2014, anul în care apele au măturat case, poduri, drumuri și au luat zece vieți

Peste zece morți, din aprilie și până în decembrie, zeci de drumuri distruse, mii de case măturate de ape și un efort financiar pentru care autoritățile au cerut sprijin european, este bilanțul anului 2014, marcat de calamități naturale. 

Armata a fost chemată în ajutor în 2014 FOTO: arhiva Adevărul/MApN

 Episodul relatat de Victor Ponta – decizia de a inunda mai multe sate din România pentru a preveni inundații catastrofale în Serbia - care riscă să-i pericliteze șansele de a accede în turul 2 la alegerile prezidențiale din mai, este doar una dintre încercările la care au fost supuși românii în anul 2014 în care mai mult de zece oameni și-au pierdut viața. Declarațiile lui Ponta au fost întoarse pe toate fețele în ultimele două zile, cerându-i-se inclusiv retragerea din cursă. Se pune chiar la îndoială adevărul spuselor sale, timp în care se caută explicații pentru această declarație. 

Dar ce s-a întâmplat în anul 2014, un an de încercări pentru români? Trebuie spus că a fost al treilea în ierarhia anilor cu cele mai însemnate pagube materiale și omenești cauzate de inundații în România în ultimele două decenii, după 2005 și 2010.

Primele inundații, în martie

În aprilie – mai 2014, din cele 42 de județe ale țării, doar 12 au scăpat de inundații, pentru ca în iulie-august să fie afectate în special județele din regiunea Sud-Vest Oltenia.

Puhoaiele au început să se reverse încă din martie. Primul potop s-a abătut, la începutul lunii martie, peste sudul țării, județele Olt și Dolj fiind cele mai afectate. Peste 50 de persoane au fost evacuate, sute de case și curți au fost inundate, drumul Mischii-Caracal a fost acoperit de ape. Un dig a fost rupt de ape în Dolj.

Urgia a venit, tot peste localități din jumătatea de sud a țării (din județele Olt, Vâlcea, Argeș, Prahova, Gorj și Teleorman), și o lună mai târziu, sute de oameni petrecând Paștele în lacrimi, adunând din nămol ce s-a mai putut salva, sau plângându-și rudele. A fost și primul bilanț nefast: patru morți.

Mai multe pâraie s-au revărsat și în câteva zeci de minute au potopit curți și anexe gospodărești. În sâmbăta Paștelui, pompierii din Olt au intervenit în Șerbănești și Movileni, cinci copii fiind evacuați.

Portul Bechet a fost și acesta inundat FOTO: arhiva Adevărul

În ziua de Paște, în Vâlcea și Argeș alte zeci de gospodării și sute de hectare de teren au fost inundate. Un podeț a fost luat de ape la Ștefan cel Mare, iar la Micești au rămas câteva zile fără curent electric aproximativ 300 de gospodării.

În a doua zi de Paști, un adolescent de 13 ani, din Miroși, Argeș, a fost dat dispărut, trupul acestuia fiind găsit în cele din urmă fără viață. În aceeași zi, un bărbat din Prahova a fost găsit înecat în apele Bucovelului. 13 localități din Prahova au fost atunci inundate.

În 21 aprilie, vicepremierul Gabriel Oprea anunța bilanțul cumplit al acelor zile: patru morți.

Apele au continuat să cucerească sate în sudul țării, în 24 aprilie fiind inundate localități din Gorj, printre acestea și orașul Turceni. Nici în Vâlcea lucrurile nu s-au liniștit, ploile făcând ca apele să se reverse și în alte localități. Mai multe drumuri județene au fost blocate, iar linia ferată între Râmnicu-Vâlcea și Sibiu a fost închisă.

Inundațiile din mai

Și luna mai a fost marcată de zile ploioase, sudul țării fiind din nou inundat. Mehedinți, Gorj, Dolj, Argeș, Dâmbovița, Vâlcea au fost în alertă. Alte sute de gospodării inundate, sate izolate în Vâlcea, circulația feroviară între Turnu-Severin și Craiova întreruptă, drumuri județene acoperite de ape, sute de hectare de teren arabil afectate. La mijlocul lunii mai, ISU Olt anunța că pompierii intervin în 33 de localități pentru evacuarea apei.

Ploile din mai nu i-au iertat nici pe românii din Neamț și Suceava. De asemenea, 100 de persoane care locuiau într-un bloc de locuințe sociale din Brăila, situat în port, au fost evacuate.

Apa a pus probleme și la Bistrița, unde 40 de curți și subsoluri au fost inundate. Deși apele au făcut prăpăd, a fost singurul episod fără victime omenești.

Din nou morți la inundațiile din iulie-august

Anul 2014 a fost marcat de precipitații și în miezul verii. Lunile iulie și august au pus din nou la grea încercat oamenii și autoritățile. În 9 iulie, la Vânători, în Neamț, 20 de case au fost inundate, iar 12 persoane au fost salvate din poduri. Două zile mai târziu, sute de persoane au fost evacuate din Valea Danului, Argeș. Zeci de case, dar și drumuri comunale și județene au fost afectate și în Botoșani. Ploile torențiale au pus în pericol și 30 de case din Râmnicu-Vâlcea.

Spre sfârșitul lunii iulie a venit din nou năpasta peste Gorj și Dolj. La Novaci, râul Gilort a ieșit din matcă, în timp ce la Mălaia, în Vâlcea, aluviunile au dus la blocarea drumului, Ministerul Afacerilor Interne trimițând elicoptere pentru a-i salva pe oamenii izolați de ape.

Un cioban surprins de furtună pe un câmp din Făgețelu, județul Olt, a murit. Alte două victime au fost anunțate, în 29 iulie, de vicepremierul Gabriel Oprea, astfel crescând bilanțul la trei decese.

În Gorj a fost nevoie de intervenția salvamontiștilor pentru a evacua 14 persoane aflate în pericol de a-și pierde viața. La Polovragi, unde peste 150 de gospodării au fost afectate, vicepremierul Liviu Dragnea și premierul Victor Ponta au întrunit comitetul pentru situații de urgență chiar în localitate.

În județul Olt, peste 100 de persoane din localitățile Corbu, Potcoava și Icoana au fost evacuate din calea apelor.

Retragerea apelor s-a produs în primele zile din august, însă luna septembrie a venit din nou cu precipitații, îngrozind România.

Efectele revărsării apelor s-au resimțit în septembriei și în Giurgiu și Tulcea, pe lângă Dolj, Gorj, Mehedinți și Prahova, care erau la al treilea episod de inundații.

Din Eșelnița, Mehedinți, două persoane, un bărbat și o femeie, au dispărut, fiind găsiți ulterior înecați. Pagubele totale produse la Eșelnița au fost estimate la trei milioane euro.

2014 s-a încheiat cu alte inundații, în decembrie fiind afectate 26 de localități din sudul țării: peste 300 de curți și anexe inundate, peste 1.400 hectare de teren agricol, peste 400 hectare de pășune.

În 16 decembrie, în Giurgiu erau anunțate 3.000 hectare de teren inundate, 100 de curți și grădini, trei podețe și târgul de la Călugăreni, conform unei retrospective realizate de Agerpres.

8,5 milioane euro, bani europeni, pentru compensarea pagubelor

În iunie 2015, la jumătate de an de la ultimele inundații care au afectat România, parlamentul European aproba raportul eurodeputatului Siegfried Mureșan prin care se solicita alocarea a 8,5 milioane euro pentru a compensa pagubele produse de inundații.

Apele revărsate au făcut prăpăd și în Serbia, în 2014 FOTo: arhiva Adevărul/Șt. Both

Banii veneau din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene (FSUE), creat special pentru a sprijini statele membre și cele candidate afectate de catastrofe naturale majore. În același raport erau prevăzute sume de sprijin pentru Bulgaria (2 milioane euro) și Italia (56 de milioane euro). Din același fond a fost sprijinită și Serbia, pagubele produse de inundații în această țară fiind estimate la 1,7 miliarde de euro.

Cum s-a ajuns la dezastru

Ploile torențiale neobișnuit de intense au fost principalul factor care a condus la inundațiile puternice. S-au înregistrat cantității istorice de precipitații, în anumite zone depășindu-se 100 l/m.p, mai mult decât ar fi fost normal să plouă într-un an.

La cauzele naturale s-au adăugat lipsa lucrărilor de amenajare hidrologică. În județe precum Gorj, Vâlcea, Argeș, Mehedinți sau Olt s-au format viituri în special în zone defrișate sau cu eroziune accentuată. Peste toate, lucrările de îndiguire neefectuate și lipsa decolmatărilor și a lucrărilor de întreținere a albiilor râurilor, dar și obiectivele (poduri, podețe, drumuri, nemaivorbind de sistemele de canalizare din orașe) prost dimensionate sau prost întreținute au întregit dezastrul. Și dacă la toate adăugăm și faptul că populația a fost insuficient pregătită pentru a reacționa în caz de dezastru, cum probabil este și astăzi, la peste 10 ani de la acele evenimente, tabloul dezastrului este aproape complet.

După Revoluție, România s-a confruntat cu cel mai mare dezastru produs de inundații în anul 2005, când numărul victimelor omenești a depășit 75 de persoane, iar pagubele materiale au fost estimate la peste 2 miliarde euro. Aproximativ 50 de mii de case au fost afectate sau distruse complet, de asemenea peste 1.500 kilometri drumuri, iar aproape 1.000 poduri și podețe au necesitat reparații sau reconstrucția.

Inundații dezastruoase s-au produs de asemenea în vara anului 2010, în lunile iunie și iulie, 37 de județe fiind afectate, în special în nord-estul țării. Peste 18.000 de persoane au fost evacuate din zonele afectate, iar bilanțul a indicat și peste 20 de morți.