Tot mai puţini români fumează. Cum renunţă la viciu

0
0
Fumul de tutun contribuie la niveluri mai ridicate de poluare a aerului şi conţine trei tipuri de gaze cu efect de seră FOTO Shutterstock
Fumul de tutun contribuie la niveluri mai ridicate de poluare a aerului şi conţine trei tipuri de gaze cu efect de seră FOTO Shutterstock

În România anului 2022, 25,5% dintre locuitori sunt fumători, o medie obţinută din cei 35,2% bărbaţi şi 15,8% femei, potrivit dr. Beatrice Mahler, medic pneumolog, managerul Institutului Naţional de Pneumoftiziologie „Prof.dr. Marius Nasta” din Bucureşti.

 Faţă de statisticile de la începutul anilor 2000, proporţia este în scădere, de la 44%, România situându-se la acea vreme într-un Top 10 al ţărilor unde prevalenţa fumatului era cea mai înaltă, alături de Yemen (45%), Bosnia şi Herţegovina (48%), Kenya (49%) şi Namibia (50%).  

Potrivit unui studiu din 2007 realizat de Centrul pentru Politici şi Servicii de Sănătate, cea mai mare prevalenţă a fumatului se înregistra la grupa de vârstă 15-24 ani – 34,8%, cea mai mare parte a fumătorilor (61,6%) fumând între 10 şi 20 de ţigări pe zi. 

Poluare înăuntru şi nu numai  

Fumul de tutun contribuie la niveluri mai ridicate de poluare a aerului şi conţine trei tipuri de gaze cu efect de seră: dioxid de carbon, metan şi oxizi de azot, care poluează mediul interior şi exterior. „Fumul de ţigară este unul din principalii poluanţi indoor, acolo unde fumatul este practicat în interior, deoarece acesta eliberează substanţe toxice în aer, crescând riscul de expunere a persoanelor nefumătoare”, explică dr. Beatrice Mahler. Fumatul pasiv este responsabil pentru moartea prematură a 1,2 milioane de oameni la nivel global în fiecare an, pe lângă bolile cardiovasculare şi respiratorii. „Dacă vorbim de fumat şi poluarea din exterior, datele ştiinţifice indică că, pentru a produce o singură ţigară, sunt emise 14 g de CO2 pe tot parcursul ciclului de viaţă. Producţia de tutun contribuie cu aproape 84 de milioane de tone metrice de emisii de CO2 echivalent anual, ceea ce este similar cu 280.000 de rachete care se lansează în spaţiul cosmic”, adaugă medicul pneumolog. 

 

Consiliere antifumat  

În Centrul de Consiliere pentru Renunţare la Fumat de la „Marius Nasta”, coordonat de dr. Luiza Iorga cu resurse obţinute prin Programul STOP – Fumat, se acordă consiliere pentru zeci de fumători care caută soluţii antifumat. „Specific perioadei pandemice, ca şi în alte paliere ale sistemului de sănătate, numărul persoanelor care solicită asistenţă în vederea renunţării la fumat, deşi a suferit o scădere considerabilă în anul 2020, ultimele 12 luni aduc un trend ascendent intenţiei de renunţare la fumat, cu un număr de 246 persoane, din care 162 au reuşit să renunţe la fumat prin consiliere şi plasturi, medicaţia specifică neputând fi adusă în acest moment în ţară”, subliniază dr. Mahler. 

În 2016, Romania a adoptat Legea nr. 15 care interzice fumatul în toate spaţiile închise, inclusiv în clădiri oficiale (de stat), şcoli, universităţi, instituţii medico-sanitare, restaurante, baruri şi cluburi de noapte, locuri de muncă, transport în comun şi în toate locurile de joacă, situate în interior sau la exterior. 

recolta tutun foto pixabay

Foto Pixabay 

Un fermier de tutun care plantează, cultivă şi recoltează tutun poate absorbi atâta nicotină pe zi cât se găseşte în 50 de ţigări. Iar planta de tutun în sine distruge solul pentru zeci de ani, prin deşertificare, potrivit medicului pneumolog Dr. Beatrice Mahler 

Societate


Ultimele știri
Cele mai citite