Studiu. Românii sunt speriați de război și de creșterea prețurilor

Pentru o treime dintre români, cea mai importantă sursă de îngrijorare o reprezintă posibilitatea unui conflict/război în care să fie implicată România, pe locul al doilea situându-se creşterea preţurilor, conform unui sondaj realizat de INSCOP . 

Sursa INSCOP

"33% dintre români sunt îngrijorați cel mai mult de posibilitatea unui conflict/război în care să fie implicată România (comparativ cu 9,9% în mai 2014), în timp ce creșterea prețurilor este menționată de 28,6% (față 24,5% în mai 2014). Înrăutățirea stării de sănătate reprezintă cea mai importantă sursă de îngrijorare pentru 18,5% dintre cei intervievați (față de 17% în mai 2014). 5,5% dintre români sunt îngrijorați cel mai mult de deteriorarea mediului înconjurător (2,4% în mai 2014), 4,9% de diminuarea veniturilor (16% în mai 2014), 4,7% de pierderea locului de muncă (22,7% în mai 2014), 1,7% sunt îngrijorați de producerea unor calamități naturale (2,6% în mai 2014), iar 1,9% de alte probleme (3,7% în mai 2014). 1,2% nu știu sau nu răspund la această întrebare", arată INSCOP.

Remus Ștefureac – director INSCOP Research: ”Percepția privind direcția în care se îndreaptă țara înregistrează o ușoară îmbunătățire, așa cum se întâmplă aproape întotdeauna la trecerea din iarnă spre primăvară. Apropierea sezonului cald influențează conjunctural opiniile românilor prin creșterea optimismului. De regulă, după o scurtă perioadă, tendința este de revenire la cifrele care s-au stabilizat pe o perioadă mai lungă de timp. În ceea ce privește sursele de îngrijorare ale românilor, am comparat percepția din prezent cu cifrele rezultate din Barometrul INSCOP-Adevărul despre România realizat în urmă cu 10 ani, în aprilie 2014. Se observă diferențe majore. În primul rând, crește puternic teama cu privire la observă posibilitatea unui conflict/război în zonă în care să fie implicată România. Ofensiva Rusiei în Ucraina, războiul din Gaza dintre Israel și Hamas, precum și suprapunerea culegerii datelor cu atacul cu rachete al Iranului asupra Israelului au amplificat masiv temerile românilor față de război. Creșterea prețurilor și problemele de sănătate cresc în importanță comparativ cu situația din urmă cu 10 ani, în timp ce diminuarea veniturilor și pierderea locului de muncă își pierd contextual din importanță comparativ cu situația din urmă cu 10 ani și chiar de anul trecut pe fondul creșterii puternice a temerilor de război.”

Psihologul Mihai Copăceanu susține că modificarea cea mai semnificativă a surselor de îngrijorare este cea referitoare la posibilitatea unui conflict în care să fie implicată Romania. "Reprezintă un indicator clar și direct al impactului războiului din Ucraina asupra percepției securității și siguranței romanilor. Îngrijorările accentuate pe termen lung pot duce la ceea ce numim anxietatea de război. Pentru a diminua această anxietate avem nevoie atât de metode și tehnici care se pot aplica la nivel personal, spre exemplu apelarea la o gândire rațională și logică în contextul dat, reducerea conținutului toxic de știri (social media) cât mai ales încredințarea la nivel național a unei securității politico- militare. Pe plan personal, avem cetățeni care au trăsături de personalitate care îi fac să fie mult mai sensibili la veștile zilnice despre război. Și din păcate, media din Romania, are o puternică influență negativă, deoarece de peste 2 ani de zi, zilnic, în mod agresiv primim vești despre războiul din Ucraina. Suntem martorii nu doar a unor știri exagerate pe tema aceasta cat și a unor intoxicări mediatice, ceea ce în mod clar ne crește anxietatea. Pe de altă parte instituțiile de apărare și de sănătate ale statului au un rol determinant. Pentru a reduce anxietatea de război la nivelul populației, instituțiile statului în mod frecvent au obligația de a transmite nu doar prin mesaje clare, simple și puternice dar și prin adoptarea unor măsuri de securitate suplimentare că cetățenii sunt păziți și feriți de orice pericol extern, că se află în siguranță, că statul îi protejează. Și nu e vorba doar de un discurs cat și de asigurări prin măsuri adoptate. Suntem o țară pașnică, cetățenii nu au experiența războiului și nici a conflictelor iminente. Nu avem nici practica unor exerciții de alarmare care să ne ofere un confort suplimentar, iar situația din Ucraina are acest impact direct asupra noastră. Încă de când a început războiul în Ucraina, instituțiile medicale din Marea Britanie, spre exemplu, au elaborat ghiduri de discuții despre război adresate diferitelor categorii de vârstă, atât adulților dar mai ales adolescenților și copiilor mici, ghiduri cu povești încurajatoare, cu întrebări deschise. Mai mult, au pus la dispoziția cetățenilor linii telefonice gratuite, etc. v orbim de o țară care nu are graniță cu Ucraina, precum Romania. Dar s-au adaptat repede și au redus anxietatea de război. Părinții sunt învățați să fie sinceri cu copiii lor și în același timp când primesc o informație să se întrebe: care este sursa informației, este una credibilă, cine este autorul articolului, când a fost publicat, etc", susține expertul.