Statiunea balneara Borsec nu mai exista pe harta turismului romanesc

Contractul de privatizare a fost, in fapt, un certificat de deces

Statiunea balneoclimaterica Borsec, a doua ca marime din Romania si una din cele mai celebre din Europa, a incetat, practic, sa mai existe. Daca in restul salbei de astfel de statiuni din judetele Harghita, Covasna si Mures, adica Baile Tusnad, Covasna si Sovata, lucrurile merg ori rau, ori foarte prost, la Borsec, incepand cu 1 octombrie 2000, nu mai merg deloc. In vremurile bune, apuse la inceputul anilor '90, localitatea, situata la interferenta muntilor Giurgeului, Bistritei si Calimanilor, intr-o caldare aflata la o altitudine de 900 de metri, isi dubla populatia. Acum au ramas in oras doar localnicii, singurii straini care mai viziteaza zona fiind calatorii aflati in tranzit. Paradoxal, intr-o localitate daruita de natura cu o apa minerala de o calitate exceptionala, cunoscuta in Europa inca din secolul al XVIII-lea, principala activitate a oamenilor a ramas crescutul vitelor din batatura. Cauza dezastrului e usor de intuit: privatizarea prost facuta, grefata pe interesele diversilor potentati locali. Cinci turisti la 2800 de locuri de cazare Pe 13 martie, ora 19,30, la Borsec se aflau trei turisti. O echipa de investigatii a ziarului Adevarul. O jumatate de ora mai tarziu, in pensiunea privata din fata primariei, una din cele cateva inca deschise, se mai cazau doi englezi aflati in tranzit. In total, cinci persoane care innoptau in Borsec. Mai ramasesera 2.795 de locuri libere. Orasul are 3.250 de locuitori si in jur de o suta de spatii de cazare: vile, moteluri si hoteluri. Marea majoritate, incluzand si policlinica si singura baza de tratament, apartin Societatii Comerciale pe Actiuni de Turism-Borsec, unitate al carui proaspat proprietar (n.r. - cu 75% din actiuni) este firma Vipromal SA Miercurea-Ciuc, firma la care este actionar, cu exact acelasi procent, borseceanul Tiberiu Kassai, unul dintre cei mai bogati secui, care detine, spre exemplu, peste 60% din spatiile comerciale din Miercurea-Ciuc, ingloband piete, magazine, restaurante etc. De cand a devenit actionar majoritar la SCAT-Borsec, Kassai a reusit un singur lucru, s-o inchida. Spune ca l-a costat afacerea cinci miliarde si ca ar da statiunea maine, pe aceiasi bani, oricui ar fi amator sa cumpere. Intre timp, "investitorul" asteapta un alt ipotetic investitor care sa bage, zice Kassai, cel putin zece milioane de dolari, daca nu doisprezece, in statiune pentru reabilitarea tuturor activelor, inclusiv a bazei de tratament. Apa minerala curge - turismul balnear a devenit o amintire Primarul Alexandru Valentin Vaida este, pe buna dreptate, indignat. La fel si ultimul doctor din Borsec, Andrei Breier, medic specialist in balneofizioterapie, in prezent reprofilat pe medicina de familie in comuna harghiteana Corbu, la 20 de kilometri de Borsec. Doctorul Breier a lucrat in baza de tratament de la Borsec 26 de ani. De la terminarea facultatii. Il doare sufletul. Pe Alexandru Vaida l-au ales ungurii primar cu toate ca nu-i de-al lor. Dar e gospodar. A castigat alegerile in primul tur cu patru voturi in plus, pentru ca la al doilea sa iasa primar tot cu o diferenta de patru voturi. Un primar roman intr-o localitate in care patru cincimi din locuitori sunt maghiari. Pe Vaida il ia de cap cand se plimba prin statiune. "Cum naiba, spune primarul, vine unul, israelian, si-si construieste aici, la Borsec, un hotel pe doua niveluri, iar noi le tinem pe-ale noastre sub lacat. Ce, nu-i apa minerala pentru toti?" In paralel, afacerea cu apa merge struna. Si asta se vede si la Bucuresti, si-n Oas, si la Vaslui. In orice butic dai de apa minerala Borsec. Numai la izvoarele celebrei ape paragina si dezastrul contrasteaza cu faima care a facut celebra statiunea. Doctorul Breier e suparat rau. Sas din Timisoara fiind, injura bine si pe romaneste. Mai mult pe Kassai, ca nu face nimic si l-a lasat si fara obiectul muncii. Lectia lui Kassai Om de afaceri abil, Kassai a ajuns patron la Borsec printr-o stratagema iscusita in amanunt. La inceputul lui august 1999, Vipromal mai avea la SCAT-Borsec doar vreo 11% din actiuni, cumparate de la PPM-isti. Vine insa licitatia organizata de FPS pe 8 august '99, in care statul isi scoate la vanzare cele 40% din actiuni pe care le avea in proprietate. La licitatie au participat, pe langa Vipromal, PAS-ul societatii, reprezentat de Barbu Vasile, pe atunci si director la SCAT-Borsec, si o persoana fizica din Toplita, un anume Mircea Ardelean. Paradoxal insa, Vipromal nu s-a implicat in nici un fel in parcurgerea celor 26 de pasi ai licitatiei, lasandu-i pe ceilalti doi sa urce pretul unei actiuni de la 15.000 lei la 41.000 lei, valoare la care PAS-ul a fost declarat castigator. Imediat insa, rezultatul licitatiei este contestat chiar de castigator (!?), care a demonstrat ca Mircea Ardelean din Toplita a participat ilegal la licitatie, neindeplinind o serie de conditii obligatorii. Urmeaza clasica sarabanda judecatoreasca, de la Tribunalul din Miercurea-Ciuc la Curtea de Apel Tg. Mures, care, pe 24 decembrie 1999, anuleaza partial contractul de vanzare-cumparare incheiat intre FPS si PAS, in sensul ca micsoreaza pretul unei actiuni de la 41.000 la cel de pornire, adica 15.000 lei. Ciudat este insa faptul ca instanta a concluzionat ca FPS a organizat licitatia dupa regulile din O.G. 88/1997, aprobata prin Legea 99/1999, precum si HG 450/1999, cum rezulta din anunturile publicitare, desi in caietul de sarcini se face referire ca licitatia urma sa se desfasoare conform altor acte normative, adica in baza HG 55/1998 si HG 361/1998 care isi incetasera valabilitatea la data de 26 iunie 1999. Deci cu toate ca existau vicii de organizare, FPS a tinut licitatia in loc sa o amane pana la facerea corecturilor de rigoare. Lucratura pe fata, pentru ca, zece luni mai tarziu, dupa linistirea apelor, pe 24 octombrie 2000, Barbu Vasile cesioneaza actiunile PAS catre Vipromal. Si cu cele 11 procente pe care Kassai le avea deja, Vipromal devine actionar majoritar. De aici pana la procentul de 75% pe care il are acum nu mai este decat un pas, si anume achizitionarea prin oferta publica a celor 19% din actiuni detinute de SIF si a inca 5% de la diversi cuponari. Frumos lucrat. Numai ca aici s-a oprit investitia lui Kassai, nici o suma importanta nemaifiind bagata in afacere. Probabil dupa modelul din celelalte statiuni, se va incerca vinderea pe bucati pentru un profit cat mai mare. Vom vedea. Epilog penal, pe fond nervos Normal, organele de cercetare si urmarire penala au intrat deja pe fir, instrumentand si un dosar in care era vorba si de decontarea frauduloasa a peste 1000 de bilete de odihna si tratament, afacere in care era implicat in special fostul director al SCAT-Borsec, Barbu Vasile. Care Barbu Vasile, cand s-a trezit cu politia la usa, a cedat nervos, fiind internat vreo sase luni la o clinica din Tulghes, la vreo 15 kilometri de Borsec, cu diagnosticul de psihopatie. Cu alte cuvinte, l-a lovit damblaua. Diagnosticul nu il absolva insa de ceea ce si-ar fi dorit, si anume lipsa de discernamant. L-am vazut si noi pe Barbu, care, intr-adevar, avea o fata pe care cu greu o uiti. De vorbit, nu prea a zis nimic, motivand ca e sedat. Cam aceasta este povestea ruinarii celei mai celebre statiuni de turism balneoclimateric din Romania. Si chiar daca din molozul si paragina existenta se va recladi vreodata macar o parte din ce a fost, cu greu se vor mai putea recupera clientii pierduti prin nepasare. Foto: Ramona SUTEU