Sondaj INSCOP. Ce cred românii despre imigranţi, libertate și ajutorul statului pentru cei care revin în țară
0Cel mai recent sondaj INSCOP Research indică faptul că cea mai mare parte a românilor au o atitudine tolerantă faţă de imigranţi. În acelaşi timp, cei mai mulţi îşi doresc întoarcerea acasă, din Diaspora, a celor plecaţi să muncească în afara ţării şi sunt de acord cu acordarea de stimultente financiare în acest sens.
În perioada 11-16 septembrie 2024, la comanda Institutului pentru Libertate și Democrație, INSCOP Research a realizat un sondaj de opinie privind opinia românilor în ceea ce priveşte imigrația, acordarea de stimulente financiare pentru ca românii din Diaspora să revină definitiv în țară și noţiunea de libertate. Întrebările au fost adresate unui eşantion de 1.102 persoane cu vârsta de 18 ani şi peste. Rpspunsurile lor au fost structurate în funcţie de categoriile socio-demografice semnificative, sex, vârstă, ocupație şi chiar orientare politică. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%, informează INSCOP Research.
Românii îi acceptă pe imigranţi
Mai mult de două treimi dintre românii chestionaţi afirmă că, în condiţiile în care există locuri de muncă neocupate de cetăţenii României, nu au absolut nimic împotriva imigranţilor care vin să lucreze la noi. Din totalul respondenţilor, cei mai toletanţi s-au dovedit a fi tinerii, persoanele cu studii superioare și medii şi cei care locuiesc în Bucureşti.
„Peste două treimi dintre respondenți au o atitudine tolerantă față de imigranții veniți să muncească în țara noastră, în condițiile în care există locuri de muncă disponibile neocupate de români, însă în același timp își doresc ca țara să stimuleze financiar revenirea concetățenilor noștri, plecați la muncă în străinătate. Tinerii, persoanele cu studii superioare și medii, precum și locuitorii din București sunt mai toleranți decât media populației”, a declarat Remus Ștefureac, director INSCOP Research.
Astfel, majoritatea, 68.1%, consideră că imigranții ar putea sprijini economia României, prin preluarea locurilor de muncă neocupate de români, în timp ce 6,8% nu știu sau nu răspund la întrebare. Există însă şi un procent de 25,1% care îi priveşte pe imigranţi drept „o ameninţare”, deoarece ocupă locurile de muncă ale nativilor, care sunt nevoiţi să plece şi să muncească în străinătate.
În ceea ce priveşte structura pe vârstă a celor care văd în imigranţi o oportunitate, sondajul indică următoarele date: 78,5% din persoanele între 18 și 29 de ani, 67,0% din cele cu vârsta între 30 și 44 de ani, 61,6% dintre cele cu vârsta între 45 și 59 de ani și 69,6% dintre cele cu vârsta peste 60 de ani.
Luând în calcul studiile şi mediul din care provin, împărtășesc această părere 47,3% dintre persoanele cu educație primară, 74,3% cu educație medie și 77,8% cu educație superioară, respectiv 80,6% dintre locuitorii din București, 72,3% dintre locuitorii din urbanul mare, 75,6% dintre locuitorii din urbanul mic și 60,1% dintre locuitorii din rural”, scrie Inscop.
Peste 67% sunt de acord cu acordarea de stimulente financiare pentru românii din Diaspora
În timp ce 67,4% dintre români consideră oportună acordarea de stimulente financiare pentru ca românii care muncesc în străinătate să se întoarcă în țară, 31,5% sunt împotriva acestei măsuri, iar 1,1% nu știu sau nu răspund.
Cei mai mari susţinători ai ideii că statul ar trebui să îi sprijine financiar pe cetăţenii săi care vor să revină în ţară sunt cei cu educație primară și locuitorii de la sate, afirmă Remus Ștefureac.
Iată cum arată structura pe categorii de vârstă, studii şi mediul din care provin: 67,8% dintre persoanele între 18 și 29 de ani, 70,2% dintre cele cu vârsta între 30 și 44 de ani, 64,3% dintre cele cu vârsta între 45 și 59 de ani și 67,6% dintre cele cu vârsta peste 60 de ani.
Împărtășesc această părere 87,7% dintre persoanele cu educație primară, 67,3% dintre cele cu educație medie și 44,0% dintre persoanele cu educație superioară, respectiv 59,5% dintre locuitorii din București, 51,9% dintre locuitorii din urbanul mare, 61,3% dintre locuitorii din urbanul mic și 79,7% dintre locuitorii din rural, potrivit sondajului.
Ce cred românii despre libertate
La întrebarea care este cel mai important lucru pentru a te simți liber, 33.1% dintre români au ales varianta „propria mea libertate să nu afecteze libertatea celorlalți”, 20.5% „să am cât mai multe drepturi și libertăți (de expresie, de vot, de asociere, respectarea vieții private)”, 16% „să trăiesc într-o societate fără discriminări de etnie, rasă, religie, vârstă sau sex”.
„Pentru mai mult de jumătate dintre români libertatea înseamnă fie ca propria libertate să nu afecteze libertatea celorlalți și să aibă cât mai multe drepturi și libertăți (de expresie, de vot, de asociere, respectarea vieții private). Tinerii de 18-29 de ani văd însă libertatea în formula cea mai diversă și mai extinsă (să aibă cât mai multe drepturi, propria lor libertate să nu o afecteze pe a celorlalți, să aibă posibilitatea de a lua decizii fără nicio constrângere externă, să trăiască într-o societate fără discriminări de etnie, rasă, religie, vârstă sau gen)”, mai spune Remus Ștefureac.
Libertatea, în funcţie de opţiunea politică
Potrivit sondajului INSCOP, persoanele de peste 60 de ani valorizează mai mult decât restul categoriilor ideea de a trăi într-o societate în care să nu se teamă de opresiuni. Explicaţia specialiştilor pentru această opţiune este aceea că, experimentând perioada comunistă, acestea apreciază mai mult absenţa presiunii decât drepturile propriu-zise.
„Votanții PSD valorizează mai mult decât votanții altor partide idee ca propria lor libertate să nu o afecteze pe a celorlalți, votanții PNL apreciază mai mult decât susținătorii altor partide ideea de a avea cât mai multe drepturi și libertăți, iar votanții USR pun preț mai mare decât alte bazine electorale pe posibilitatea de a lua decizii fără nicio constrângere externă. Pe de altă parte, în ansamblu, modul în care înțeleg libertatea votanții tuturor partidelor este destul de echilibrat între cele 5 tipuri de definiții măsurate în sondaj”, spune directorul INSCOP Research.
Răspunsuri, pe categorii de vârste
Potrivit rezultatelor sondajului, 23,8% dintre persoanele cu vârsta între 18 și 29 de ani aleg varianta „propria mea libertate să nu afecteze libertatea celorlalți”, în timp ce varianta „să am cât mai multe drepturi și libertăți (de expresie, de vot, de asociere, respectarea vieții private)” este preferată de 24,6%. Varianta „să trăiesc într-o societate fără discriminări de etnie, rasă, religie, vârstă sau sex” este preferată de 16,8% din populația cu vârsta între 18 și 29 de ani, varianta „să am posibilitatea de a lua decizii fără nicio constrângere externă” de 19,9%, iar varianta „să trăiesc într-o societate în care să nu mă tem de opresiuni” este preferată de 3,8%. 11% nu știu sau nu răspund.
Dintre persoanele cu vârsta între 30 și 44 de ani, 36,5% aleg varianta „propria mea libertate să nu afecteze libertatea celorlalți”, în timp ce varianta „să am cât mai multe drepturi și libertăți (de expresie, de vot, de asociere, respectarea vieții private)” este preferată de 14,2%. Varianta „să trăiesc într-o societate fără discriminări de etnie, rasă, religie, vârstă sau sex” este preferată de 20,6% din populația cu vârsta între 30 și 44 de ani, varianta „să am posibilitatea de a lua decizii fără nicio constrângere externă” de 8,6%, iar varianta” să trăiesc într-o societate în care să nu mă tem de opresiuni” este preferată de 11,7%. 8% nu știu sau nu răspund.
Dintre persoanele cu vârsta între 45 și 59 de ani, 35,4% aleg varianta „propria mea libertate să nu afecteze libertatea celorlalți”, în timp ce varianta „să am cât mai multe drepturi și libertăți (de expresie, de vot, de asociere, respectarea vieții private)” este preferată de 27,3%. Varianta „să trăiesc într-o societate fără discriminări de etnie, rasă, religie, vârstă sau sex” este preferată de 16,8% din populația cu vârsta între 30 și 44 de ani, varianta „să am posibilitatea de a lua decizii fără nicio constrângere externă” de 9,3%, iar varianta” să trăiesc într-o societate în care să nu mă tem de opresiuni” este preferată de 6,8%. 4,4% nu știu sau nu răspund.
Dintre persoanele cu vârsta peste 60 de ani, 32,9% aleg varianta „propria mea libertate să nu afecteze libertatea celorlalți”, în timp ce varianta „să am cât mai multe drepturi și libertăți (de expresie, de vot, de asociere, respectarea vieții private)” este preferată de 17,2%. Varianta „să trăiesc într-o societate fără discriminări de etnie, rasă, religie, vârstă sau sex” este preferată de 11% din populația cu vârsta între 30 și 44 de ani, varianta „să am posibilitatea de a lua decizii fără nicio constrângere externă” de 11,1%, iar varianta” să trăiesc într-o societate în care să nu mă tem de opresiuni” este preferată de 15,4%. 12% nu știu sau nu răspund.
Se încarcă comentariile...
