Scrutin de domeniul suprarealismului in Olanda

Corpul electoral olandez, cuprinzand 12 milioane de alegatori, s-a prezentat ieri, miercuri, la urne, intr-un scrutin pe care analistii il descriu ca "suprarealist", marcat de ascensiunea fulgeratoare

Corpul electoral olandez, cuprinzand 12 milioane de alegatori, s-a prezentat ieri, miercuri, la urne, intr-un scrutin pe care analistii il descriu ca "suprarealist", marcat de ascensiunea fulgeratoare a unui partid fara sef, fara trecut, fara structuri organizatorice si fara ideologie bine definita. "Tara voteaza in alegerile cele mai bizare din intreaga istorie", titra in ziua scrutinului cotidianul economic Het Financieele Dagblad. Marea necunoscuta ramane scorul pe care il va obtine gruparea populista de dreapta a liderului asasinat cu 10 zile in urma si botezata chiar cu numele acestuia, Lista lui Pim Fortuyn (LPF). Ca rezultat al puternicei emotii resimtite in intreaga opinie publica de aceasta crima, ultimele sondaje creditau gruparea cu 25 pana la 28 mandate, dintr-un total de 150, ceea ce i-ar conferi statutul de a patra, respectiv a doua formatie politica a tarii. Daca previziunile se vor confirma, situatia ar fi cu atat mai uimitoare cu cat, la inceputul anului, partidul nu exista, fiind creat in graba de un profesor de sociologie, homosexual declarat, si ramanand in prezent fara conducere, ca urmare a uciderii acestuia de catre un dezaxat. Pe de alta parte, in afara pozitiei clare in sprijinul stoparii imigratiei, programul partidului este suficient de ambiguu pentru ca - asa cum comenta France Presse - analistii sa-si bata capul pentru a sti ce eticheta i se poate atribui: dreapta populista sau extrema dreapta. Fortuyn a negat cu inversunare orice asemanare intre gruparea sa si Frontul National al lui Le Pen si, in perspectiva ca formatia pe care a intemeiat-o ar putea participa la viitoarea coalitie guvernamentala - Ministerul olandez al Afacerilor Externe pune la punct, potrivit aceleiasi agentii citate mai sus, o strategie care sa explice strainatatii ca intre cele doua grupari nu exista nici o compatibilitate. "Trebuie sa rectificam, in ochii strainatatii, imaginea absurda, potrivit careia Fortuyn si partidul sau se pot compara cu partidul lui Le Pen. Fortuyn si LPF nu au nimic de a face cu ultranationalismul, xenofobia si antisemitismul. Un asemenea paralelism ar putea avea consecinte negative asupra imaginii tarii noastre in lume si ar da o lovitura intereselor olandeze", scrie ziarul Telegraaf, cu tendinte de dreapta. Apare limpede ca succesul unei grupari populiste, cu program nebulos, nu va avea in nici un caz acelasi impact ca o victorie atribuita extremei drepte. De altfel, spre deosebire de ce s-a intamplat in Franta, in Olanda nu s-a creat nici un fel de "cordon sanitar", ca rezultat al unei intelegeri intre toate partidele care fac parte din sistem, de la stanga la dreapta, pentru a bara calea Listei lui Fortuyn. In afara aversiunii fata de imigratie ("Olanda e plina pana la refuz") si fata de islam, din randurile carora fac parte majoritatea imigrantilor, Fortuyn se erija in campion al drepturilor femeii si prieten al Israelului, considerandu-se mai apropiat de Berlusconi in Italia si Margaret Thatcher in Anglia. In plus, numarul doi in partid este un tanar de culoare, Joao Valera. Oricum, rezultatele alegerilor sunt urmarite cu maximum de interes in Europa Occidentala, in masura in care ar putea confirma tendintele nete spre dreapta ce se contureaza in acest moment, si prin prisma repercusiunilor in asemenea probleme de stringenta actualitate, ca imigratia nestavilita sau criminalitatea in crestere pusa pe seama ei.