Sărbătoarea Izvorul Tămăduirii. Cel mai important obicei din Vinerea Luminată
0Ortodocşii sărbătoresc în fiecare an, în prima vineri după Paşti, Izvorul Tămăduirii. Sărbătoarea este notată cu cruce roșie în calendar și comemorează una dintre minunile atribuite Maicii Domnului.

Credincioşii merg în această zi la biserică pentru a lua parte la slujba de sfinţire a apei, cunoscută şi sub numele de Aghiasma Mică, ce poate fi băută tot timpul anului.
În prima vineri de după Paști este comemorată una dintre minunile atribuite Maicii Domnului, legată de un izvor situat în apropierea Constantinopolului. Conform tradiției, această minune s-a petrecut atunci când viitorul împărat al Bizanțului, Leon cel Mare, a fost ghidat de o voce divină să aducă vindecare unui orb cerșetor, folosind apa dintr-un izvor ascuns. Inspirat de eveniment, Leon cel Mare a construit ulterior o biserică lângă izvorul respectiv.
Ritualuri și semnificații ale sărbătorii
Apa sfințită astăzi este folosită pentru stropirea animalelor din gospodărie și a încăperilor din casă, în credința că aceasta va alunga bolile și va aduce binecuvântare.
De asemenea, recoltele sunt stropite cu apă sfințită pentru a fi protejate de grindină, iar bolnavii beau agheasmă dimineața, pe stomacul gol, în speranța unei îmbunătățiri a sănătății lor.
Tot în această zi copiii se adună într-o parte a satului pentru a-și jura loialitate și prietenie, urmat de schimbul de obiecte sau alimente.
Interdicții și semne ale sărbătorii
De Izvorul Tămăduirii, în prima vineri de după Paște, există anumite interdicții în ceea ce privește activitățile casnice: nu se spală, nu se calcă rufe, nu se coase sau nu se desfășoară alte treburi gospodărești.
Se crede că apele sunt sfințite în această zi, fiind mai zgomotoase și mai zbuciumate, iar cei care se scaldă în această zi pot fi vindecați de diverse afecțiuni. De asemenea, se menționează că fântâna săpată în această zi nu va seca niciodată.