Video Românii uită grădinile zoologice ale comunismului. Fermele cu animale prietenoase au devenit noile vedete în turism
0Tot mai puține orașe din România și-au mai permis întreținerea grădinilor zoologice vechi, unde animalele sălbatice au nevoie de condiții speciale de îngrijire. În schimb, fermele cu animale prietenoase, amenajate în parcuri tematice și zone de agrement au devenit tot mai populare.
Mai puțin de 20 de grădini zoologice publice au rămas în România, potrivit celei mai recente situații publicate de Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate, în noiembrie 2025. În timp ce spațiile rezervate animalelor sălbatice, administrate de servicii ale primăriilor, s-au împuținat treptat în ultimii ani, fermele cu animale prietenoase, amenajate în parcuri tematice și zone de agrement, atrag tot mai mulți vizitatori.
Fermele cu animale, tot mai populare
Din 2021, Dinosaur World Transylvania, unul dintre cele mai întinse parcuri tematice din România, a fost deschis în apropiere de Hațeg (județul Hunedoara), pe valea Sibișelului, la poalele Retezatului.
Deși parcul de distracții a fost dedicat dinozaurilor „pitici” care au trăit în urmă cu zeci de milioane de ani în „Țara Hațegului”, una dintre atracțiile sale principale o reprezintă numeroasele animale îngrijite în țarcuri sau lăsate să cutreiere locul. Turiștii găsesc aici turme de oi, capre, iepuri, cai, măgari, ponei, dar și animale mai puțin domestice, precum bizonii americani, cerbii și alpaca.
„Bizonii, cele mai grandioase animale din America de Nord, au ajuns și în ferma noastră! Sunt animale impunătoare, robuste și capabile să se adapteze la toate climatele. Alpaca este un animal puțin cunoscut în România, dar care face furori în ultima perioadă. Originar din America de Sud, este un animal inteligent, cu carismă și personalitate, haios și jucăuș. Să vezi cerbi stârnește mereu mare entuziasm, poate pentru că se întâmplă foarte rar să-i admiri așa de aproape”, transmit reprezentanții parcului de distracții.
Copiii sunt invitați la plimbări călare pe măgari și ponei și pot hrăni animalele cu iarbă.
În Timiș, pe valea Begăi Luncanilor, la poalele Munților Poiana Ruscă, o altă zonă de agrement își atrage vizitatorii cu ferma sa de animale. Complexul turistic Valea lui Liman a fost înființat în anii ’70 și a fost modernizat în ultimii ani, iar un loc aparte în cadrul investiției a fost rezervat animalelor domestice.
Câteva oi și capre, iepuri, porci, păsări de curte, dar și păsări emu și o alpaca animă parcul complexului, stârnind interesul copiilor. Vizitatorii găsesc aici și grăunțe și fân, pe care le pot oferi ca hrană animalelor.
„Am venit aici cu copiii și cel mai mult mi-a plăcut faptul că au putut mângâia câteva animale blânde, cu care în mod normal nu prea se întâlnesc în oraș”, spune o turistă din Timișoara.
Pe Valea Avrigului (județul Sibiu), la poalele Făgărașului, în parcul de distracții Brambura Park, în centrul căruia se află o casă construită cu susul în jos, un colț al zonei de agrement a fost rezervat animalelor domestice. În apropiere, pe aceeași vale devenită în ultimii ani o zonă turistică tot mai populară, vizitatorii găsesc ferma de cerbi și ciute de la Poiana Neamțului, înființată în 2008. Turiștii pot vizita animalele, respectând unele măsuri de precauție.
Le este interzis să atingă sau să mângâie cerbii, să facă gălăgie ori mișcări bruște în apropierea lor și trebuie să păstreze o distanță de siguranță de aproximativ cinci metri. De asemenea, animalele nu pot fi hrănite cu alimente aduse de vizitatori, iar înainte și după vizită este recomandată spălarea mâinilor cu apă și săpun.
O fermă de cerbi lopătari, cu aproape 100 de animale, îi întâmpină pe turiști în satul Bulbuc din Alba, la poalele Apusenilor. În alte locuri din România, fermele de struți, emu sau mini-fermele cu animale domestice amenajate ca zone de agrement au devenit destinații turistice tot mai apreciate.
Grădinile zoo, atracțiile de weekend din orașe în comunism
În timp ce fermele cu animale prietenoase au devenit tot mai populare în România și atractive ca investiții, grădinile zoologice publice s-au împuținat de la an la an, din cauza costurilor ridicate de întreținere a animalelor sălbatice și a cerințelor mai stricte privind îngrijirea acestora.
Românii nu mai îndrăgesc grădinile zoologice. Șirul de incidente uluitoare care le-a știrbit popularitateaCele mai vechi grădini zoologice din România au apărut la începutul secolului XX, în București, Sibiu și Craiova. În Capitală, primul „colț zoologic” a fost amenajat în 1906, în Parcul Libertății, fiind urmat de cele din Cișmigiu, Herăstrău și Snagov.
Din anii ’50, animalele au fost mutate în noua grădină zoologică din Băneasa, deschisă oficial publicului în 1959. În anii ’50 și ’60 au apărut grădini zoologice la Târgu Mureș (video), Turda, Brașov, Reșița (video), Târgoviște, Hunedoara, Bârlad, Oradea, Galați, Pitești și Vânători-Neamț, iar în anii ’70 zoo-parcurile s-au înmulțit în majoritatea județelor din țară.
Încă din anii ’70, modul de funcționare al unora dintre grădinile zoologice era reclamat de specialiști. Doina Bujor, expertă în istoria artei și protejarea patrimoniului, remarca înmulțirea acestora în orașele de provincie și problemele legate de administrarea lor.
„Vederea unei grădini zoologice, cu niște animale chinuite, amintind menajeriile bâlciurilor ambulante de altădată, va crea publicului vizitator o impresie neplăcută, determinându-l să părăsească așezământul cu o vădită stare de nemulțumire și dezaprobare. Din păcate, există multe orașe de provincie care inițiază crearea unor așa-zise grădini zoologice”, nota specialista în Revista Muzeelor și Monumentelor (1975).
Muzeografa arăta că grădinile zoologice ridicau probleme serioase pentru fauna sălbatică, deoarece multe animale erau capturate din natură, iar puține zoo-uri încercau să le reproducă în captivitate. Era mai simplu pentru acestea să cumpere animale, chiar de pe alte continente, decât să le creeze condiții bune și să formeze specialiști, însă multe animale mureau frecvent.
„Analizând situația grădinilor zoologice de la noi din țară, se constată că o mare parte dintre ele necesită modificări substanțiale în ceea ce privește amplasarea, construcțiile pentru animale, asigurarea carantinei, posibilitățile de aprovizionare și personalul de îngrijire, umbrind astfel o activitate interesantă și instructivă pentru oameni de cele mai diferite vârste și profesiuni”, nota Doina Bujor.
Parcurile de distracții, impulsul dat turismului în orașe cu economia în suferințăGrădinile zoologice publice, tot mai puține
După 1990, multe grădini zoologice au devenit adevărate poveri pentru administrațiile locale ale unor orașe. Tot mai puțin vizitate de turiști și ocolite de investiții importante în modernizarea și reabilitarea spațiilor, reclamate de localnici și organizații de mediu pentru modul în care sunt îngrijite animalele, unele au fost, în final, închise.
În 2025, și-a încetat activitatea Grădina Zoologică din Hunedoara, după jumătate de secol de existență. Unele dintre animalele de aici erau ținte în captivitate încă din perioada comunistă. Printre acestea se afla și un urs care atinsese vârsta de 40 de ani.
„Grădina nu mai corespunde standardelor în domeniu. Un alt argument este de ordin financiar: în ultimii ani, costurile de întreţinere şi funcţionare a grădinii zoo erau de peste 1 milion de lei/an, iar încasările din vânzarea de bilete de aproape 8 ori mai mici. Anul trecut, valoarea totală a cheltuielilor generate de Grădina Zoo a fost de aproape 1,1 milioane de lei, în timp ce încasările au fost de 146.870 lei”, informa, în august 2025, Primăria Hunedoara.
În România, potrivit raportului din 2025 al Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate, erau înregistrate 32 de grădini zoologice, acvarii publice, delfinarii și vivarii, și șase centre de îngrijire sau reabilitare.
Dintre acestea, grădinile zoologice înscrise pe lista ANMAP în 2025 se aflau la Roman, Vânători-Neamț, Rădăuți, Galați, Brăila, Ploiești, Târgoviște, Pitești, Călărași, Craiova, Râmnicu Vâlcea, Hunedoara, Reșița, Oradea, Brașov, Sibiu, Târgu Mureș, București-Băneasa și Sălicea, în județul Cluj. Pe listă mai era, în curs de autorizare, grădina zoologică din Bârlad, iar temporar închisă, cea din Timișoara.
Se încarcă comentariile...
