Românii investesc doar 4% din venituri

După o perioadă în care economiile populaţiei erau cheltuite pentru consum, 2006 marchează o inversare a tendinţei

Economiile populaţiei au ajuns, la sfârşitul primului trimestru, la un sold de circa 15 miliarde de euro, în timp ce creditele se apropie de 13 miliarde de euro. La nivel de gospodărie, circa 4% din venitul lunar este alocat achitării împrumuturilor bancare şi economisirii cu ajutorul depozitelor la termen.

Gradul de economisire din ţara noastră este printre cele mai scăzute din Europa. Unul dintre motive, pe lângă faptul că salariul mediu net încă nu a depăşit pragul de 300 euro, ţine de apetitul pentru consum. Adică, sumele pe care populaţia le retrage din economiile proprii şi cele care sunt obţinute din credite, au fost, în ultimii ani, mai mari decât cele pe care populaţia le achită în contul împrumuturilor sau le economiseşte. Totuşi, datele publicate de Institutul Naţional de Statistică arată o posibilă inversare a acestei tendinţe. Astfel, după ce în perioada 2004-2005, populaţia apela la economii şi la împrumuturi bancare pentru a acoperi cheltuielile necesare, în primele nouă luni ale anului trecut, soldul depozite-împrumuturi este favorabil economisirii.

Pe lângă faptul că tendinţa economisire-creditare pare să se inverseze, evoluţia este caracteristică pentru aproape toate categoriile sociale. Astfel, deşi în perioada 2004-2005 numai în rândul patronilor şi al agricultorilor era vizibilă o tendinţă de economisire, anul trecut, numai gospodăriile în care erau preponderenţi şomerii apelau la depozite pentru a acoperi nevoile de consum.

Avantajul depozitelor, puţine instrumente de economisire

Diversitatea redusă a instrumentelor financiare prin care populaţia poate economisi şi investi determină menţinerea preferinţei pentru depozitele la termen. Asta chiar dacă băncile comerciale scad treptat dobânzile. Astfel, datele publicate de Banca Naţională arată faptul că, în luna februarie a anului curent, soldul economiilor populaţiei, atât în lei, cât şi în valută, s-a majorat la echivalentul a peste 48,8 miliarde de lei, cu aproape patru procente peste nivelul înregistrat în luna precedentă. Mai mult, februarie este prima lună în care valoarea totală a depozitelor populaţiei a depăşit volumul economisit de companii.

Populaţia începe să se orienteze spre fonduri mutuale

Totuşi, în ciuda acestor creşteri, procesul de economisire prin intermediul depozitelor populaţiei nu este stimulat prin dobânzi atractive. În plus, băncile au început să scadă randamentele plasamentelor la termen ca urmare a relaxării politicii monetare. Astfel, după ce Banca Naţională a redus, în luna februarie, rata dobânzii de intervenţie de la 8,75% la 8%, efectele s-au resimţit imediat în piaţa bancară.

Datele BNR arată că o parte din instituţiile de credit au scăzut dobânzile la depozite, astfel că rata medie pentru un plasamente pe trei luni - principala formă de economisire - a fost de 6,94%, în scădere de la 7,10% în luna ianuarie.

Scăderea dobânzilor pe care băncile comerciale le plătesc la depozitele la termen a condus la orientarea investitorilor către plasamentele cu randamente mai ridicate. Astfel, datele publicate de Uniunea Naţională a Organismelor de Plasament Colectiv (UNOPC) arată faptul că, la sfârşitul primului trimestru, numărul investitorilor în fonduri mutuale a ajuns la aproape 80.000 de persoane. Iar comparativ cu perioada similară din anul trecut, numărul investitorilor a sporit cu circa 9%.

În plus, ţinând cont de randamentele mai ridicate aduse de fondurile diversificate şi de cele pe acţiuni, aceste instrumente vor continua să reprezinte principala atracţie pentru investitori. Ultimele date publicate de UNOPC arată faptul că fondurile diversificate totalizează circa 36% din activele totale ale industriei, în timp ce fondurile de acţiuni au o pondere de 34%. La polul opus sunt fondurile ce investesc în instrumente cu venit fix, ce însumează numai 10%, în timp ce fondurile monetare reprezintă 20% din activele totale ale industriei.

Totuşi, reprezentanţii pieţei fondurilor spun că, pe termen lung, investitorii în fonduri de obligaţiuni vor deveni un motor de dezvoltare, ca urmare a protecţiei oferite împotriva riscurilor inflaţioniste.

Randamentele depozitelor, în continuă scădere

Dobânzile oferite de bănci la depozitele la termen vor continua să scadă. Motivul ţine de deciziile BNR de a reduce dobânda de politică monetară. Iar, cum efectele acestor decizii sunt vizibile după un interval de circa trei luni, perioada mai-iunie ar trebuie să marcheze o nouă etapă de reducere a randamentelor la depozite. Mai mult, bancherii spun că, în actualele condiţii, o dobândă de peste şase procente pentru un depozit la termen nu mai este rentabilă. Asta pentru că aproape toate instituţiile de credit înregistrează un excedent de lichiditate. Iar cel mai sigur plasament pe care îl poate realiza o instituţie de credit este în depozite la banca centrală. Dar cum plasarea de bani în depozite BNR depinde de politica de sterilizare a excesului de lichiditate, rezultă că o dobândă de peste 6% pentru depozitele la termen nu mai este rentabilă pentru bancheri.