Amenajările făcute la Călărași de Apele Române, în așteptarea ciclonului din weekend, au stârnit furia românilor
0În România, zonele predispuse și de altfel afectate aproape anual de indundații, sunt binecunoscute. Cu toate acestea autoritățile sunt de cele mai multe ori prinse pe picior greșit de fenomenele meteorologice, iar modul de intervenție este criticat dur de populație.
Ploile de toamnă bagă mereu în sperieți localnicii din zonele indundabile ale României. Și asta în condițiile în care, aproape an de an, cursurile de apă din apropierea satelor ies din matcă și inundă atât terenurile agricole dar și curțile țăranilor. Cele mai mari probleme sunt în general în județele Galați, Botoșani, Argeș, Dolj, Giurgiu, Mehedinți, Olt sau Teleorman, cu suprafețe mari de luciu de apă dar și cu multe localități aflate în apropierea cursurilor de apă. În județul Botoșani, de exemplu, râurile Prut, Jijia și Miletin ies din matcă aproape în fiecare an și inundă cam în aceleași zone. Cu toate că locurile unde inundațiile lovesc de obicei sunt cunoscute autoritățile sunt prinse invariabil nepregătite. Evident, dau vina pe imprevizibilul naturii și inundațiile „supriză”.
Șanțuri și rigole colmatate, deșeuri aruncate pe cursurile râurilor
Adevărul este că multe localități, mai ales cele din zonele inundabile, nu reușesc să facă față viiturilor pentru că nici nu sunt pregătite. Mai precis, sunt zone în care localitățile nu au rigolele și șanțurile scurgere a apelor curățate. Multe dintre acestea sunt colmatate, adică pline de noroi, frunze uscate și tot felul de deșeuri vegetale de prin curți aruncate în șanț. Curățate, șanțurile ar mai domoli viitura, dar și nivelul apei ar fi mai scăzut. În 2019, de exemplu, în județul Botoșani, un raport indica faptul că 80% dintre localitățile rurale, controlate de o comisie a Administrației Bazinale Ape Prut, aveau șanțurile și rigolele de pe drumurile comunale și sătești, înfundate, cel puțin în proporție de 30%. Șanțurile și rigolele ar fi trebuit curățate de localnici.
Și primăriile au vina lor pentru că ar trebuie să se sesizeze localnicii să decolmateze șanțurile, iar în caz contrar să aplice sancțiuni, în baza legii. Evident, nu se întâmplă nici una, nici alta. În general autoritățile evită, mai ales în an electoral, să treagă cetățenii de urechi sau să le mai aplice și sancțiuni. Sunt de asemenea localități din zonele inundabile care au probleme și cu aruncarea gunoaielor, mai ales rezultate din construcții, pe cursurile râurilor. În cazul ploilor abundente, cursul de apă și așa îngustat și colmatat din cauza deșeurilor iese din matcă și provoacă inundanții.
Culmea, deși aceste lucruri sunt binecunoscute nimeni nu pare să miște un deget, la timp, tocmai pentru a fi evitate pagubele. „De multe ori am constatat că la nivelul primăriilor localităţilor sub risc de inundaţii, avem probleme deosebite şi din cauza unor podeţe care nu sunt pregătite pentru o eventuală viitură sau poate chiar nişte şanţuri nedecolmatate”, preciza acum trei zile, în cadrul unei videconferințe cu prefecții, ministrul Mediului, Mircea Fechet.
În plus, așa cum arată Euronews România, zeci de baraje de la noi din țară care apără de fapt localitățile de inundații au nevoie de reabilitare. Jumătate din barajele existente în România funcționează fără autorizație, adică nu îndeplinesc condițiile minime de siguranță.
Măsurile luate de autorități au stârnit furia oamenilor
În general, măsurile luate de autorități sunt heirupiste, pe ultima sută de metri, cu tot felul de controale doar atunci când plouă abundent sau se stă cu viitura la ușă. Nu sunt măsuri durabile, care să prevină inundațiile. Adică, efectiv aplicarea legii pe decolmatarea rigolelor și șanțurilor, curățarea albiilor râurilor și reabilitarea și autorizarea barajelor. Plus, măsuri suplimentare în zonele expuse, inundate an de an. Amenajările luate în pripă de Apele Române, de exemplu cele de la Ciocănești și Baital de pe brațul Borcea din județul Călărași au stârnit furia oamenilor, dar și un val de ironii pe rețelele sociale.
Mai precis, este vorba despre niște diguri provizorii făcute din saci cu nisip puși în poziție verticală. ”Fi-miu are 7 ani. Fi-mea are 5 ani. Eu pot să pun pariu că dacă îi aduc la fata locului cu 2 basculante de lego, vor inventa un sistem de 5 ori mai bun decât mizeria asta sinistră. Până și ei m-au întrebat: tati, de ce au pus sacii în picioare? Când vine apa mare nu o să îi împingă peste cap?!,„ a comentat unul dintre internauți.
Alții sunt mai tranșanți. „Dacă și ăsta e zid de apărare contra inundațiilor cred că ar trebui să vă dați toți șefii demisia de la Apele Române și să plecați acasă! Oricum sunteți puși acolo politic și nu aveți nicio legătură cu domeniul.” ”Sacii nu se pun așa , incompetenților”, a precizat un altul. Cei de la Apele Române, răspundeau fiecărui comentariu în parte, precizând că așa sunt normativele și că totul face parte dintr-un plan de apărare mai amplu. Evident, șirul ironiilor a curs mai departe. La fel și cel al cererilor de demisie în cadrul Apelor Române. În județul Botoșani, în dreptul localității Baranca, comuna Hudești, de exemplu, malul Prutului este erodat de mai bine de trei decenii cu efecte majore. De două ori au avut loc inundanții catastrofale. Nici până astăzi nu au fost făcute lucrări de amploare pentru stabilizarea malului.
Se încarcă comentariile...
