Publicatii occidentale de prestigiu - pro si contra admiterii Romaniei in NATO

Washington Post: Romania si Bulgaria "pot aduce contributii substantiale" daca vor intra in NATO Administratia Bush si cei mai importanti aliati din NATO par sa opteze pentru admiterea in NATO a

Washington Post: Romania si Bulgaria "pot aduce contributii substantiale" daca vor intra in NATO Administratia Bush si cei mai importanti aliati din NATO par sa opteze pentru admiterea in NATO a sapte state, printre acestea aflandu-se Romania si Bulgaria, care "pot aduce contributii substantiale", se arata intr-un editorial din editia de duminica a cotidianului american "The Washington Post". "In ciuda unor dezbateri uneori aprinse pe tema transformarii NATO dupa 11 septembrie, exista un relativ consens referitor la o reforma majora a acestei aliante occidentale. Se pare ca la summit-ul NATO din noiembrie un numar mare de state din Europa Centrala si de Est vor intra in Alianta. Sunt 10 candidati, dar administratia Bush si cele mai importante guverne europene par sa fie gata sa accepte intrarea a sapte state, ceea ce va duce la cresterea numarului membrilor NATO de la 19 la 26. Extinderea cuprinzatoare pune cateva probleme importante, precum pregatirea unora dintre candidati in privinta normelor democratiei occidentale si a profesionalismului armatei, dar intrebarea care se pune este daca nu cumva prin largire Alianta va deveni mai mare si mai slaba. In acelasi timp, extinderea este importanta si pentru SUA si pentru Europa", se arata in editorial. "Privita de la Washington, extinderea NATO inseamna ca SUA vor trebui sa apere tari aflate in afara zonei traditionale a influentei americane in Europa, tari ca Romania sau Bulgaria, aflate langa Marea Neagra, sau fosta republica iugoslava Slovenia, sau statele baltice, Lituania, Letonia si Estonia. Tocmai prin sprijinirea extinderii NATO in aceste state, administratia Bush s-ar putea asigura ca integrarea Europei dupa Razboiul Rece se face intr-un mod legat de valorile americane si ca rolul de lider al Americii se pastreaza. Spre deosebire de UE, care se pregateste, de asemenea, de o extindere majora, NATO creeaza o platforma pentru securitatea si cooperarea cu Europa; daca aceasta platforma nu se va extinde in sensul integrarii fostului Est comunist in Occident, s-ar putea atrofia si ar putea deveni irelevanta", apreciaza "The Washington Post". "In ciuda dimensiunilor mici si armatelor relativ slabe, o parte din noii membrii pot aduce contributii substantiale. Bulgaria si Romania, situate intre fosta Iugoslavie si Turcia, au mii de soldati care ar putea fi folositi la operatiunile din Balcani, scutind SUA de a trimite militari in zone cum sunt Kosovo si Bosnia. Ambele state sud-est europene sprijina deja operatiunile SUA din Afganistan si ar putea fi folosite in cazul unei operatiuni impotriva Irakului", se arata in editorialul citat. "Beneficiul real al extinderii NATO este, totusi, remodelarea dezvoltarii economice si politice a statelor europene unde democratia si economia de piata nu sunt pe deplin instaurate. Pentru a deveni membre NATO, statele candidate au fost de acord cu o lista lunga de reforme, care cuprinde probleme de la libertatea presei la alegeri libere si protejarea minoritatilor, precum si actiuni impotriva traficului de droguri si a coruptiei. Administratia Bush a folosit procesul extinderii NATO pentru a cere schimbari. A avertizat chiar Slovacia ca nu va fi primita in NATO daca fostul premier nationalist va castiga alegerile. Nu exista nici o garantie ca reformele vor fi operate, sau ca unele state nu isi vor alege conducatori nepotriviti chiar daca vor intra in NATO. Dar intrarea in NATO va mari sansele ca Europa Centrala si de Est sa devina, pentru prima oara in istorie, o regiune in care exista guverne stabile si prooccidentale. Aceasta nu va rezolva problemele NATO legate de redefinirea misiunilor si terminarea disputelor transatlantice referitoare la capacitatile militare si cooperarea politica. Dar o extindere cuprinzatoare cu rezultate bune va fi fara indoiala un castig major", se arata in finalul editorialului. The Economist Un soc Nastase pentru NATO? Influentul saptamanal britanic "The Economist" consacra in numarul sau aparut sambata un articol impactului pe care l-ar avea asupra Aliantei Nord Atlantice primirea unor tari mai slab pregatite, cum sunt Romania si Bulgaria. Articolul se intituleaza "Un soc Nastase pentru NATO?" si poarta subtitlul "Alianta s-ar transforma in cu totul altceva, daca primeste tari precum Romania". Redam fragmente din acest articol: "Daca ar fi sa ne luam dupa speculatiile diplomatilor si politicienilor reuniti recent la Bucuresti, NATO ar trebui sa isi adune puterile pentru o extindere masiva, cand se va decide, spre sfarsitul anului, care tari se vor alatura unei Aliantei robuste prin traditie, dar cam descumpanita in ultima vreme. Este foarte posibil ca in noiembrie, la Praga, liderii NATO sa anunte ca pana la sapte tari aspirante vor primi calda imbratisare nord-atlantica, pana si cele doua codase sud-estice luate adesea in deradere, Romania si Bulgaria. Daca va fi asa, intrebarea: "La ce e bun NATO?" va rasuna tot mai insistent in cancelariile si parlamentele Europei si ale lumii. Un aspect remarcabil al sindrofiei de la Bucuresti a fost ca asemenea intrebari au lipsit cu totul de pe agenda; au fost ignorate cu gratie notiuni precum dreptul la prima lovitura nucleara si chiar valabilitatea articolului 5 al NATO, care prevede ca un atac impotriva unei tari membre este un atac impotriva tuturor! Atmosfera reuniunii de la Bucuresti a fost una de solidaritate joviala post-comunista, central-europeana, pentru ca in ziua de azi si balcanicii si balticii se vor centrali. Nici unul din guvernele reprezentate nu a facut nici un gest pentru a impiedica cumva vreo alta tara sa capete un loc intr-o Europa noua, pro-occidentala, in care calitatea de membru NATO este un insemn al respectabilitatii, poate chiar mai mult decat al puterii reale militare. Atmosfera de la Bucuresti a fost, asadar, una de vioiciune nervoasa. In urma cu numai cativa ani nimeni nu credea ca balticii ar putea intra in NATO; rusii ar fi fost atat de furiosi, ca Occidentul prefera sa nici nu mentioneze ideea. Tot in urma cu cativa ani, tari NATO pareau decise sa aplice in mod foarte serios, in cazul noilor membri, criteriul pregatirii militare. Cehii, polonezii si ungurii au fost primiti cu greu, in urma cu trei ani. Acum insa, mesajul Washingtonului, al carui cuvant cantareste de departe cel mai greu in balanta, este ca cinci tari cel putin vor fi primite aproape sigur, contati, adica pe tarile baltice si pe cuplul "Slo-Slo", adica, Slovenia si Slovacia. Ba, mai mult, si Romania si Bulgaria au o sansa sa se strecoare. De unde aceasta razgandire strategica, mai ales la Washington? Primul raspuns este ca Statele Unite au nevoie de orice farama de ajutor, chiar si din partea firavilor europeni, in razboiul cu terorismul. Consolidarea geografica a Aliantei, in partea cea mai apropiata de Orientul Mijlociu a Europei, are si ea sens. Largirea dimensiunii sudice a NATO, prin primirea Romaniei si Bulgariei, este incurajata de centura sudica a Europei, de tari ca Franta, Spania sau Italia. Si mai impresionant este ca pana si cei doi rivali din NATO, Grecia si Turcia, incurajeaza acum zgomotos aceasta idee. Al doilea semnal pozitiv pentru o extindere cat mai masiva este ca rusii, sub presedintele Vladimir Putin, par mult mai pregatiti acum sa inghita hapul, gratie noii lor reapropieri de Occident. Si ultimul motiv este o schimbare de accent in obiectivele NATO. Alianta nu mai este ce a fost pe vremea razboiului rece; in primul rand, ea s-a reorientat spre zone mai indepartate, in al doilea rand, accentul se pune acum pe integrarea in Occident a unor tari ca Romania pentru a mari valoarea civilizatoare a Occidentului. "NATO este deja o institutie politica", a declarat sec un american influent la reuniunea de la Bucuresti. Intre criteriile aderarii, pregatirea militara si-a cam pierdut din valoare. La fel de importante, daca nu chiar mai importante, sunt acum democratia functionala, economia de piata, absenta conflictelor cu vecinii si respectul fata de minoritati. Dar chiar si dupa aceste criterii, Romania si Bulgaria sunt inca in urma trenului. Inainteaza pe bajbaite, dar sunt inca democratii fragile, cu multi saraci lipiti pamantului, inacriti, gata sa ii asculte pe populisti si nu tocmai devotati din instinct valorilor civice occidentale. Premierul din ultimul an si ceva al Romaniei, Adrian Nastase, este un ex-comunist inteligent si dur, care rosteste fraze social-democrate ca la carte, dar are dificultati in a le transpune in viata. Politica romaneasca este, inca, in mare masura, o competitie intre clanuri rivale, inauntrul partidelor si intre partide. Un populist si antisemit turbat, Vadim Tudor, a castigat un sfert din voturi la ultimele alegeri generale si o treime la cele prezidentiale. Cooptarea celor doua codase, ca sa nu mai vorbim de alte tari, in NATO, ca intr-un fel de anticamera a altor cluburi politice si economice occidentale, in frunte cu Uniunea Europeana, ar putea ajuta tari precum Romania si Bulgaria, cel putin pe termen scurt, fara ca stabilitatea sau calitatea aliantei militare sa aiba de suferit semnificativ. Asta, cel putin in teorie. Ramane de vazut daca teoria isi pastreaza valabilitatea pana la summitul de la Praga. Oricum, jucatorii de jocuri de noroc de la Sofia si Bucuresti, incurajati din priviri de la Washington, arunca deja pe masa mari cantitati de bani si de orgolii.