Psiholog militar: Liderul de la Kremlin a devenit un monstru. Putin nu va da înapoi, dar apropiaţii îl vor trăda

Vladimir Putin, preşedintele Federaţiei Ruse Foto: Arhivă

Şeful Centrului Naţional Militar de Psihologie şi Sănătate Comportamentală al Ministerului Apărării Naţionale, colonelul Vasile Doru Marineanu, este de părere că preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a devenit un monstru pe măsură ce a început să-şi exercite un leadership toxic şi cei din jurul său au început să-i alimenteze anumite idei delirante.

Colonelul Vasile Doru Marineanu, şeful Centrului Naţional Militar de Psihologie şi Sănătate Comportamentală al Ministerului Apărării Naţionale (foto jos), a făcut un portret al preşedintelui Vladimir Putin, prin prisma acţiunilor acestuia.

Nu au scăpat nici cei din jurul liderului de la Kremlin. Mai exact, despre Vladimir Putin, specialistul spune că acesta dă semne de „nebunie”, că a devenit un monstru. „Nu cred că Putin a fost o persoană cu probleme psihice, din punct de vedere psihopatologic nu se încadrează în acest profil, ci mai degrabă că a început să dea semne de «nebunie». El a devenit un monstru pe măsură ce a început să-şi exercite acest leadership toxic şi toţi cei din jurul său au început să-i alimenteze anumite idei delirante cumva – dar nu neapărat în sens strict psihopatologic – de grandoare. Sunt foarte multe elemente contextuale care ţin de caracterul societăţii ruseşti, de felul în care lucrurile evoluează de ani întregi, de nivelul de îndoctrinare şi de cenzura care a funcţionat, de anumite valori inoculate atât din perioada comunistă, cât şi cea ulterioară”, a spus psihologul militar.

Cum se explică susţinerea lui Putin

Expertul spune că Putin a devenit un fel de „salvator al naţiunii” pe care şi foarte mulţi oameni de cultură şi personalităţi din Rusia îl văd în acest fel. „Aceştia au toată dorinţa de a-l sprijini şi cred cu tărie ceea ce spune Putin pentru că nu mai pot face diferenţa dintre adevăr şi minciună. La nivelul lui, Putin are libertatea de decizie şi de alegere. Şi dacă toată lumea i-a spus că e frumos şi deştept, e foarte posibil că şi el crede acest lucru. Dar la ceilalţi, care sunt puşi în situaţia de a executa ordinele, se manifestă un mecanism care, în psihologia socială, este cunoscut sub denumirea de disonanţă cognitiv-afectivă – şi care presupune ca, în momentul în care o persoană este pusă în situaţia de a avea un comportament împotriva propriilor valori şi a credinţelor pe care le are cu privire la anumite aspecte ale vieţii, atunci, pentru ca persoana să poată merge înainte şi să-şi păstreze echilibrul emoţional, îşi modifică nu comportamentul – pentru că acesta este îngrădit –, ci începe să-şi modifice credinţele, valorile, filosofia de viaţă, dacă vreţi”, a adăugat expertul.

Şi, în felul acesta, cumva, o parte dintre cei care-l urmează pe Putin se aliniază după chipul şi asemănarea lui. „Unii o fac mai bine, alţii, mai puţin bine. Suntem martori ai declaraţiilor celor doi generali care mai apar pe la televiziune şi care pun în aplicare ordinele lui Putin. Cel puţin, şeful Statului Major al armatei ruse, care iese şi face afirmaţii legate de mercenari şi de luptătorii plătiţi, nu este o persoană credibilă. Comportamentul lui arată că una spune şi alta gândeşte. Şi este posibil ca din partea acestei categorii de oameni puternici să apară breşa, la un moment dat. Noi, psihologii, obişnuim să spunem că cel mai bun predictor al unui comportament viitor al unei persoane este comportamentul trecut. Şi atunci, bazându-ne pe comportamentul pe care Putin l-a avut, din ce în ce mai agresiv şi radical, este puţin probabil ca el să dea înapoi. Este posibil să fie cumva trădat de ai lui şi să se ajungă la schimbarea situaţiei din punct de vedere strategic – s-ar putea ca propria populaţie să facă presiuni şi să-i ceară schimbarea”, consideră expertul.

Inspirat de predecesorii lui

Tot contextul pe care Putin l-a creat, adaugă psihologul militar, şi inspirându-se de la predecesorii săi, încet-încet, a condus la dezvoltarea exacerbată a unor trăsături de personalitate pe care majoritatea personalităţilor puternice le au. „De exemplu, toţi avem trăsături de personalitate narcisistă şi compulsivă. De multe ori, ele dau forţă unui om. Noi le analizăm în context, dar dacă aceste trăsături nu sunt dublate de comportamente disfuncţionale, înseamnă că reprezintă elemente de sănătate psihică. Însă, în cazul lui Putin, narcisismul lui a ajuns la extrem, iar compulsivitatea aceasta de a face lucrurile exact cum şi le-a propus, fără a devia vreun pic de la planul lui – fapt care nu dă posibilitatea unor negocieri şi ajungerii la o înţelegere –, arată că aceste trăsături au ajuns la limita dintre normal şi patologic”, conchide specialistul.  

”În cazul lui Putin, narcisismul lui a ajuns la extrem, iar compulsivitatea aceasta de a face lucrurile exact cum şi le-a propus, fără a devia vreun pic de la planul lui arată că aceste trăsături au ajuns la limita dintre normal şi patologic”.