Proiectul public-privat privind banca de sânge, plasmă şi celule stem, în pericol

Proiectul de înfiinţare a unei bănci de sânge, plasmă şi celule stem este contestat

În urmă cu două luni, fostul ministru al Sănătăţii Sorina Pintea anunţa finalizarea procesului de avizare a unei Hotărâri de Guvern care aproba studiul de fundamentare în urmă căruia România poate construi o bancă de sânge, plasmă şi produse derivate din plasmă.

Era una dintre puţinele măsuri bune luate de Guvernul Dăncilă în ceea ce priveşte asigurarea pacienţilor din ţară cu necesarul de sânge, plasma şi celule stem, domeniu în care sistemul românesc medical se află într-o permanentă criză ce provoacă multă suferinţă şi spaimă bolnavilor şi familiilor acestora. "Practic, că s-a dat undă verde demarării proiectului construcţiei acestei bănci de sânge şi plasmă. Acest lucru va permite colectarea plasmei, astfel încât ea să poată fi fracţionată şi să asigure pentru România necesarul de imunoglobulină şi produse derivate din plasmă necesare pacienţilor. Îmi este greu să vă dau termene, aşa cum vă spuneam e un proiect estimat la 854 de milioane, studiul de fundamentare este făcut de către Comisia Naţională de Prognoză", a precizat Pintea, imediat după demararea procesului.

Conform proiectului de avizare a hotărârii de guvern, partener public urmează să fie Ministerul Sănătăţii, prin Compania Naţională Unifarm SA, unul din principalii distribuitori de produse farmaceutice şi parafarmaceutice din România. Durata proiectului, realizare şi perare, este de 35 de ani, iar valoarea totală a investiţiei este de 854 de milioane de lei, fără TVA. Partenerii privaţi ar urma să suporte costurile proiectului, mai exact costul aferent lucrărilor de construcţie şi dotării cu echipamente, dar şi costurile activităţii de operare şi întreţinere curentă.

Cu toată urgenţa unui astfel de proiect, o bancă de sânge, plasma umană şi celule stem care va colecta şi prelucra plasmă de la donatorii români, va asigura cantităţile necesare de derivate din plasmă şi va garanta accesul pacienţilor români la terapiile potrivite, sunt voci din sistemul medical care se opun. Surse din cadrul Ministerului Sănătăţii au precizat că anumiţi responsabili care au în subordine centrele de transfuzii solicită noului ministru Victor Costache să anuleze procedurile privind proiectul înfiinţarea unei banci de sânge, plasma umană şi produse derivate în sistem public-privat Sub pretextul unui presupus termen până la care Ministerul Sănătăţii ar trebui să reconfirme aplicaţia României pentru obţinerea unor fonduri europene atât de necesare pentru modernizarea centrelor de transfuzii, “specialiştii din sistemul de transfuzii”, folosind traduceri trunchiate, cer noului Ministru al Sănătăţii să anuleze proiectul. Noului ministru i se transmite pe toate canalele că “dacă nu adoptăm de urgenţă OUG privind modificarea legislaţiei privind organizarea activităţilor de transfuzie şi dacă nu anulăm proiectul de parteneriat-public privat, vom pierde fondurile europene deja agreate cu experţii europeni”.

Realitatea este că nu există nicio contradicţie între finanţarea europeană cu eventuala derulare a unui parteneriat public-privat, care să garanteze pacienţilor români accesul la tratamentele cu medicamente din plasmă umană şi la terapii cu celule stem. Ba dimpotrivă, oferă României o alternativă la actualul sistem defect, alternativă care va fi tot sub controlul statului, dar care va fi implementată de către companii private cu experienţă.

Dacă actualul sistem nu va reuşi să performeze nici după utilizarea fondurilor europene, măcar va exista un sistem implementat prin parteneriat public-privat, care va avea obligaţia să asigure rezervele minime de sânge, componente şi medicamente din sânge şi plasmă umană, precum şi celule stem accesibile pentru orice pacient care are nevoie. Adică nu vor continua să moară pacienţii, aşa cum se întâmplă azi. Comisia Europeană nu condiţionează finanţarea acestor proiecte de adoptarea OUG sau de anularea unui parteneriat-public privat sau a altor proiecte din domeniul transfuziilor.

Mai mult, ţări cu cele mai preformante sisteme de transfuzii permit companiilor private să deţină şi să opereze centre private de colectare de plasmă umană şi chiar centre de transfuzii. Cele mai bune exemple sunt Germania, Austria şi Ungaria, ţările europene care reuşesc să-şi asigure auto-suficienţa cu sânge şi componente sau medicamente din sânge şi plasmă umană.

Comisia Europeană cere de peste 12 ani României să respecte normele privind calitatea si securitatea transfuzională. De asemenea, Comisia Europeană cere tuturor ţărilor membre să implementeze cele mai bune practici în vederea asigurării auto-suficienţei cu sânge, componente şi medicamente din sânge, lucru pe care România nu a reuşit să-l facă până în prezent.