PROIECT Cazurile de malpraxis vor fi soluţionate mai rapid, susţin specialiştii

Cazurile de malpraxis sunt în creştere în ultimii ani, deşi peste 4.200 de medici din specialităţile vulnerabile (chirurgie, ginecologie şi stomatologie) au învăţat cum să se apere de malpraxis în cadrul unui proiect european derulat în perioada 2010 - 2013. Pe 18 mai, Ministerul Sănătăţii anunţa că legea malpraxisului va intra în dezbatere în zece zile. După aproape o lună, oficialii refuză să ofere date concrete despre stadiul actului normativ.

„Practic, am propus tuturor colegilor o variantă la care aşteptăm încă două, trei zile puncte de vedere şi în următoarea perioadă, nu aş vrea să dau un termen clar, vom avea un proiect care va fi pus în transparenţă decizională. Ministerul şi-a dorit să fie de partea pacientului de la bun început. Să nu mai existe atâtea procese a fost obiectivul nostru principal. Condiţia este să nu debalansăm sistemul de sănătate şi să nu îl punem pe medic în situaţia de a practica medicina defensivă sau de a se apăra mai mult decât e cazul”, a declarat Petru Melinte, şeful serviciului de servicii publice din cadrul Ministerului Sănătăţii.

Acesta a precizat că scopul viitoarei legi va fi ca pacientul să nu mai ajungă în instanţă şi să-şi recupereze banii de la companiile de asigurări după ani de zile.

„Societăţile de asigurări îşi doresc să asigure persoanele, pentru a evita procesele. Totuşi, orice cetăţean al României are dreptul la a accesa instanţa, dacă el consideră necesar. Noi ne străduim să creăm un mecanism prin care să existe şi variante alternative care nu pot fi obligatorii”, a completat reprezentantul MS.

Pacientul nemulţumit poate reclama un medic în şase locuri

Pe de altă parte, profesorul Radu Câmpian, vicepreşedintele Colegiului Medicilor Dentişti din România (CMDR) a explicat că rolul mediatorului sanitar va fi unul important, mai ales că „el va reuşi să explice în detaliu care au fost relaţiile, care au fost responsabilităţile medicului, dar mai ales care sunt posibilele consecinţe ale unui tratament”.

În opinia acestuia, pacienţii care merg la medicul dentist şi sunt nemulţumiţi de lucrarea efectuată vor, de cele mai multe ori să rămână şi cu dispozitivul medical (proteza, de exemplu), dar şi să li se returneze banii.

„În aceste situaţii se ajunge la o înţelegere între cele două părţi. Atunci când pacientul cere şi daune morale, care în mod prea frecvent sunt nerealiste comparativ cu prejudiciul suferit, se ajunge în instanţă”, a explicat profesorul Câmpian.

Totuşi, dat fiind faptul că pacientul român are posibilitatea de a depune reclamaţie împotriva unui medic în şase locuri diferite, celor din colegiu le este greu să monitorizeze câte procese sunt pe rol la nivel naţional. În Bucureşti, spre exemplu, sunt trei sau patru procese care se derulează pe fond, a apreciat doctorul Brezoescu, preşedintele Colegiului Medicilor Dentişti din Bucureşti.

Cezariana la cerere, solicitată prea des în sistemul public

Printre participanţi s-au numărat şi cei de la Spitalul Panait Sârbu, mai precis Maternitatea Giuleşti din Capitală.

„Sistemul de învăţământ din România ne învaţă cum să tratăm pacienţi, dar nu ne învaţă cum să comunicăm cu ei, şi mai mult decât atât, cum să ne apărăm de greşelile medicale. Obstetrica-ginecologia este specialitatea în care apar cele mai multe reclamaţii, unele justificate, altele nu”, a explicat Doru Pană, purtătorul de cuvânt al Maternităţii Giuleşti.

O problemă, spune acesta, e faptul că multe femei care trec pragul instituţiei amintite vor să facă cezariană, deşi starea lor medicală nu le permite. „Sunt nişte criterii medicale pe care trebuie să le îndeplinească. Medicii nu fac cezariană la cerere decât în anumite condiţii. Din nefericire, însă, pacienţii nu înţeleg când vin într-un spital de stat şi li se spune că nu se poate face cezariană la cerere. Drept urmare, fac reclamaţie”, a completat Pană.

Tot cu privire la daunele morale nerealiste, medicul a precizat că cei din breasla sa „sunt speriaţi de pacienţi, pentru că îi târăsc prin sălile de judecată. Cred că pe măsură ce înaintăm spre anul 2020 vom avea din ce în ce mai multe nemulţumiri, din ce în ce mai multe reclamaţii”, a conchis Pană.

Prin proiectul „Doctori în servicii medicale de calitate” s-au organizat 201 de sesiuni de curs - 80 destinate medicilor cu specialităţi chirurgicale şi 121 dentiştilor - susţinute de doctori şi jurişti, toţi fiind experţi acreditaţi de Ministerul Sănătăţii (MS).