Povestea femeii care s-a stins la 35 de ani, sub ochii copilului, pentru că nu a putut face transplant de plămâni
0
Drama prin care trec pacienţii care au nevoie de transplant de plămâni nu pare să sensibilizeze autorităţile române. Încă de anul trecut mai-marii de la Ministerul Sănătăţii au fost informaţi despre cazul unei tinere de 35 de ani care a fost refuzată de Spitalul AKH din Viena pentru un transplant de plămâni. Nimeni nu a luat nicio măsură, iar pacienta s-a stins sub ochii neputincioşi ai fetiţei ei de 5 ani.
Saga din domeniul transplantului de plămâni continuă după ce am fost anunţaţi că românii nu vor mai fi primiţi la Spitalul AKH din Viena, singura clinică din străinătate unde erau operaţi bolnavii noştri. Problema este că pacienţii români nu pot fi trecuţi pe nicio listă de aşteptare, pentru că Agenţia Naţională de Transplant nu are o alternativă. Nu există o înţelegere cu un alt spital din străinătate pentru transplantul de plămâni.
Autorităţile române spuneau miercuri că iau în calcul să dea startul intervenţiilor de transplant de plămâni la Spitalul Sfânta Maria din Capitală. Asta în ciuda faptului că pneumologii şi reprezentanţii pacienţilor au declarat în repetate rânduri că centrul de acolo nu dispune în primul rând de echipele de specialişti care să poată urmări pacientul imediat după operaţie.
Aşadar, o echipă de inspectori de la Agenţia Naţională de Transplant, care a dat deja anul trecut acreditare de transplant Spitalului Sfânta Maria, va reevalua capacităţile centrului „pentru a stabili dacă transplantul de plămâni se poate desfăşura în condiţii de siguranţă pentru pacientul român”. Decizia a fost luată după ce ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, şi primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, au avut o întâlnire pe marginea acestui subiect.
Între timp, neseriozitatea autorităţilor române face victime printre pacienţi, ajunşi în pragul disperării. Medicii curanţi ai celor care au nevoie de transpalnt de plămâni se plâng că bolnavii care ar putea avea o şansă reală la viaţă sunt condamnaţi de hăţişul birocratic de la noi. „Te doare sufletul să vezi cum un pacient se stinge sub ochii tăi şi nu poţi face mare lucru. Nu aşa ar trebui să fie medicina”, mărturiseşte medicul Marcela Vigdorovici, coordonatorul programului naţional de tuberculoză în judeţul Bihor.
Primul refuz al austriecilor – decembrie 2016
Aceasta s-a confruntat cu un refuz de la clinica vieneză AKH încă din luna decembrie 2016, după ce a primit toate avizele de specialitate pentru una dintre pacientele sale, o tânără de 35 de ani, care suferea de fibroză pulmonară severă. A devenit medicul curant al Mihaelei, economist de profesie, în august anul trecut, când a realizat că tratamentul pe care tânăra îl lua nu dădea roade şi că exista riscul ca femeia să nu-şi mai poată vedea fetiţa de cinci ani crescând. Acela a fost momentul în care a luat decizia de a o propune pentru transplantul de plămâni.
Documentul necesar pentru ca tânăra să fie pusă pe lista scurtă de transplant pulmonar a fost obţinut de la Cluj în 2016. Atunci a început şi calvarul pentru familia pacientei, deja dependentă de tuburile de oxigen, atât acasă cât şi la locul de muncă.
„Am făcut toate demersurile pentru ca dosarul care urma să ajungă la clinica din Viena să fie complet. Pacienta deja respira cu doar 15% din capacitatea plămânilor, iar prognosticul era rezervat. Spre surprinderea mea, răspunsul primit a fost negativ. Asta se întâmpla în decembrie 2016, când şeful clinicii vieneze a transmis că nu pot lua pacienta din cauza limitării capacităţii spitalului şi că se vor orienta către pacienţi şi mai tineri. Şi pacienta noastră era tânără...Ministerul Sănătăţii a fost informat încă de atunci de acest refuz. Totuşi, noi am mai încercat o dată, pentru că starea femeii se deteriora şi altă şansă nu exista pentru ea. Răspunsul final, tot unul negativ, l-am primit în februarie 2017. La câteva săptămâni după, am pierdut-o pe pacientă. Deja nu se mai deplasa, era complet izolată de fetiţa ei, dar a luptat şi a fost optimistă până în ultima clipă”, povesteşte doctorul Vigdorovici pentru „Adevărul”.
Plămâni trimişi în Germania
Ironia sorţii a făcut ca exact în noaptea în care tânăra de 35 de ani a ajuns cu salvarea la Spitalul Judeţean Oradea unde s-a şi stins din viaţă, în instituţie să se facă şi prima prelevare de plămâni din acest an, de la un bărbat de 40 de ani aflat în moarte cerebrală. Din păcate, medicii nu au avut cum să-i ofere acesteia o şansă la viaţă. „Am sperat şi noi până în ultimul moment că se va întâmpla o minune. La scurt timp după, a venit o echipă din Germania şi a luat plămânii. Pacienta noastră nu mai avea nicio şansă”, a completat medicul, adăugând că, verificând documentele venite de la centrul din Viena era clar că exista o problemă legată de bani.
„Totuşi banul contează, medicina în străinătate nu este gratuită”, a concluzionat pneumologul. Se teme că şi evaluările pacienţilor care sunt deja transplantaţi ar putea fi date peste cap de această decizie luată de clinica AKH. La fel consideră şi Adrian Popa, un pacient de 45 de ani care a beneficiat de un transplant de plămâni în Viena în anul 2013.
De atunci, merge în clinica austriacă o dată la patru, cinci luni pentru control. „În 2015 am avut o cădere, am făcut o anemie hemolitică. Am fost pus pe picioare cu un tratament care nu se face la noi, ci doar în Viena. La noi nu sunt condiţii pentru aşa ceva. Ştiu ce ar trebui să existe într-o clinică pentru ca noi să fim în siguranţă. În cazul meu s-a luptat soţia mea foarte mult pentru ca eu să intru pe liste. Dacă nu eşti susţinut, e extrem de dificil să ajungi să faci transplant”, a explicat, pentru „Adevărul”, Adrian Popa.
Cinci echipe de anestezişti la AKH
Potrivit acestuia, pacienţii transplantaţi deja au tot primit semnale în ultimii trei ani referitoare la faptul că şansele ca ei să se mai poată trata în clinica vieneză sunt tot mai reduse. „La AKH există cinci echipe de medici anestezişti specializaţi în transplant de plămâni, infecţionişti, geneticieni, pneumologi specializaţi. O echipă ca asta nu se formează peste noapte, ci în zeci de ani. Plămânul e diferit de un rinichi, pentru că inhalează orice, nu ai voie ca spital să ai infecţii nosocomiale. Chiar şi speranţa de viaţă a pacienţilor transplantaţi este mai scăzută decât în cazul transplantaţilor de ficat sau rinichi, e de cel mult 55%, statistic vorbind”, a punctat medicul Vigdorovici. „România nu are aceşti specialişti, nu poţi să-i formezi peste noapte”, susţine specialistul.
Ministrul Sănătăţii a purtat discuţii cu specialiştii din Austria în speranţa că vor debloca situaţia. În acelaşi timp a dat termen Agenţiei Naţionale de Transplant să încheie o nouă înţelegere cu Eurotransplant, astfel încât pacienţii de la noi să poată fi operaţi în următoarele luni în clinici din Europa.
Dacă România ar fi membru Eurotransplant le-ar permite bolnavilor de la noi să primească plămâni sănătoşi în maximum 72 de ore de când sunt trecuţi pe listă. Aderarea impune însă ţării noastre înscrierea pacienţilor în registrul internaţional, iar organele prelevate de la donatorii români să fie împărţite între ţările din Eurotransplant.
Scrisoare către AKH: „Nu sunteţi bineveniţi”
Jurnalista Paula Rusu a publicat pe blogul personal o scrisoare trimisă de managerul Spitalului Sfânta Maria, doctorul Narcis Copcă, clinicii vieneze AKH care, la invitaţia fostului ministru al Sănătăţii, Vlad Voiculescu, urma să efectueze o vizită în unitatea medicală din România.
„Nu sunteţi bineveniţi pe 8 şi 0 decembrie să faceţi o vizită oficială sau neoficială. Dacă nu veţi respecta rugămintea noastră, o să considerăm atitudinea dumneavoastră ca o lipsă de respect, că nu doriţi o colaborare bună şi onestă şi că vă amestecaţi voit în politicile de sănătate publică naţionale. Aşa că, vom fi nevoiţi să acţionam în consecinţă, să deschidem o anchetă oficială şi să informăm publicul”, a scris Narcis Copcă în scrisoare, primită pe 1 decembrie de reprezentanţii clinicii. Răspunsul negativ pentru dosar a venit pe 5 decembrie.
Se încarcă comentariile...
