Populaţia României s-a redus cu peste 45.000 de persoane în primele şapte luni din cauza declinului demografic. Cum poate fi oprit acest fenomen

FOTO Mediafax

Populaţia României a scăzut, în primele şapte luni din acest an, cu 45.690 de locuitori din cauza declinului demografic, ceea ce corespunde unei scăderi medii a populaţiei cu 214 de persoane pe zi, arată datele publicate, luni, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Diferenţa dintre numărul de decese şi numărul de naşteri a fost în iulie de 2.593, reprezentând spor natural negativ.

În luna iulie s-au născut 16.373 copii, cu 1.889 mai puţini comparativ cu iulie 2015, şi au decedat 18.966 persoane, în scădere cu 1.490 faţă de nivelul din a şaptea lună a anului trecut. Mortalitatea infantilă din România a scăzut uşor în iulie 2016, când au decedat 112 de copii cu vârsta de sub un an, comparativ cu 126 de decese în a şasptea lună din 2015.

Rata mortalităţii infantile, cea mai mare din UE

Potrivit ultimelor statistici internaţionale, România are cea mai mare rată a mortalităţii infantile din Uniunea Europeană. Datele oficiale mai arată că, în luna iulie 2016, s-au înregistrat 19.433 căsătorii şi 2.069 divorţuri. Comparativ cu a şaptea lună din 2015, numărul de căsătorii a crescut cu 6,4%, iar cel al divorţurilor a urcat cu 8,1%.

În 2015 s-au născut circa 185.000 de copii în România, iar numărul de decese a fost de peste 260.000, arată datele centralizate de biroul european de statistică, Eurostat.  Doar din sporul natural negativ, populaţia României a scăzut anul trecut cu peste 75.000 de persoane.

În Uniunea Europeană, România este pe locul al treilea în rândul statelor cu cel mai mare declin demografic, după Germania (-187.000 în 2015) şi Italia (-161.800), ca număr absolut. Raportate la populaţie, cele mai mari rate ale declinului demografic din UE s-au înregistrat, anul trecut, în Bulgaria (spor natural -6,2 la 1.000 locuitori), Croaţia (-4), Ungaria (-4) şi România (-3,8), potrivit Eurostat. 

Experţii se aşteaptă la o adâncire a declinului demografic al României în deceniile următoare. Astfel, populaţia României va ajunge la 14,5 milioane locuitori în anul 2050,  potrivit unui raport al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), publicat în iulie 2015.

Ce spun specialiştii

Sociologii atrag atenţia că politicile demografice neinspirate ne-au adus în această situaţie. Fără un nivel de trai decent, tinerii vor ezita să aducă pe lume copii. Mai mult, aceştia vor îngroşa rândurile celor care părăsesc ţara pentru un trai mai bun, ajungându-se la o veritabilă depopulare a României.

În luna mai a acestui an s-au născut 14.492 copii, cu 1.135 mai puţini comparativ cu mai 2015, şi au decedat 21.011 persoane, număr în creştere cu  361  faţă de nivelul din aceeaşi lună a anului trecut. Potrivit INS, la 1 ianuarie 2015, populaţia rezidentă  a României a fost de 19,87 milioane de locuitori.

Cariera, înaintea familiei

Cifrele sumbre prezentate de Institutul Naţional de Statistică nu i-au luat prin surprindere pe specialişti. Spre exemplu, sociologul Mircea Kivu susţine că declinul demografic are la bază două explicaţii.

„Ne confruntăm cu scăderea fertilităţii, se nasc mai puţini copii, asta şi pentru că femeile preferă să se implice mai mult în profesia lor şi pun accent pe carieră. Chiar dacă legea te protejează, atunci când lipseşti doi ani de la locul de muncă e clar că nu revii cu aceeaşi viteză. Astfel că amână foarte mult momentul şi, de regulă, dacă primul copil apare târziu, renunţă să-l mai facă şi pe al doilea“, a arătat specialistul.

Cum trebuie încurajaţi tinerii să devină părinţi

Instabilitatea economică de la noi din ţară este un alt motiv pentru care tot mai puţini tineri sub 30 de ani aleg să devină părinţi. „Vorbim inclusiv de precaritatea serviciilor şi cea a prestaţiilor sociale“, a completat Kivu, precizând că aceştia pot fi stimulaţi să devină părinţi doar dacă nivelul de trai va fi îmbunătăţit. Însă tocmai faptul că nu le pot asigura copiilor toate cele necesare îi împinge pe tineri să aleagă calea străinătăţii, completează specialistul. „Este nevoie de o politici demografice coerente, care să se axeze pe bani cheltuiţi inteligent. Efectele s-ar vedea în 10, 20 de ani“, spune Kivu.

„Trebuie sprijinită generaţia tânără - să aibă acces la spaţiu locativ, să obţină mai uşor credite, să li se ofere locuri de muncă. Dacă în următorii ani nu vom ajunge la trei copii de cuplu vom asista la depopularea României. Şi toţi se uită apatici şi nu înţeleg că prin migraţie, nu este exclus ca în zeci de ani să nu mai fim majoritari“, a declarat şi profesorul Marin Burlea, preşedintele Societăţii Române de Pediatrie, arătând că pierderile sunt mai mari decât câştigurile.

Alfred Bulai: „În realitate, nu ştim câţi suntem“

Sociologul Alfred Bulai pune la îndoială datele INS, susţinând că este foarte posibil ca în România să nu mai fie 19,8 milioane de cetăţeni, aşa cum se arată în statisticile oficiale. „În realitate, nu ştim exact câţi suntem. Nu avem cifre concrete, sunt tineri care au decis să plece, au rămas acolo, au făcut copii în străinătate. Sistematic, după anii 2000, a scăzut populaţia. Problemele demografice sunt grave în timp, mai ales dacă nu există forţă de muncă“, a subliniat Bulai.  Acelaşi lucru îl susţine şi Kivu. „Problema nu e că suntem mai puţini, ci că populaţia e din ce în ce mai îmbătrânită. «Decreţeii» îngroaşă rândurile de pensionari, iar dacă acum avem un salariat la un pensionar, în viitor vom avea doi pensionari la un salariat“, a conchis sociologul.

Vestul, mai depopulat decât Estul

La 1 ianuarie 2015, regiunea de dezvoltare Nord-Est (cu judeţele: Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui) deţinea cel mai mare număr de locuitori, cu o pondere de 16,5% în populaţia rezidentă a ţării. La polul opus se situa regiunea de dezvoltare Vest (formată din judeţele: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş) cu o pondere de doar 9,1% în populaţia rezidentă a ţării. Regiunea de dezvoltare Bucureşti–Ilfov este cea mai urbanizată regiune, populaţia urbană reprezentând 89,4% din populaţia totală a regiunii.