Politica externa a primit viza pentru Occident

N-au mai existat situatii de felul celor din 1999, cand presedintele Constantinescu facea o afirmatie pe care premierul Radu Vasile sa o contrazica, iar Ministerul de Externe sa pastreze o tacere

N-au mai existat situatii de felul celor din 1999, cand presedintele Constantinescu facea o afirmatie pe care premierul Radu Vasile sa o contrazica, iar Ministerul de Externe sa pastreze o tacere jenata, nestiind ce pozitie sa adopte... In acest context, Romania a obtinut pe plan extern un mare succes pentru cetatenii sai, cel mai important din 1989 incoace: dreptul la libera circulatie in spatiul european. Anularea obligativitatii vizelor de intrare in spatiul Schengen este expresia unui salt calitativ inregistrat in relatia Romaniei cu Uniunea Europeana. Fapt ilustrat nu neaparat de numarul de dosare de negociere deschise (in continuare cel mai mic dintre statele candidate), ci, mai ales, de concluziile raportului din acest an al Comisiei Europene asupra Romaniei, cele mai favorabile de pana acum. Este adevarat ca, dintre candidatele la aderare, Romania continua sa se plaseze, la fel ca si anii trecuti, pe ultimul loc. Important este ca, asa cum a reiesit la ultimele summituri europene, Cei 15 au demonstrat ca nu le este indiferenta candidatura Romaniei. In plan strict diplomatic, Romania a facut o investitie pe termen lung prin succesul presedintiei sale la OSCE. Detinerea presedintiei OSCE a oferit diplomatiei de la Bucuresti un bun prilej de a iesi din anonimat, prilej pe care Ministerul roman de Externe a stiut sa-l foloseasca pentru a "vinde" lumii imaginea unei tari care stie cum sa contribuie la stabilitatea Europei. Prezent la negocierile de pace din Macedonia, alaturi de secretarul general al NATO, George Robertson, si de inaltul reprezentant al UE pentru politica externa si securitate, Javier Solana, implicat in organizarea alegerilor din Kosovo sau in dificilul dosar al securitatii in Asia Centrala, seful diplomatiei romane, Mircea Geoana, a stiut sa se faca remarcat. Astfel ca, la sfarsitul mandatului Romaniei, elogiile la adresa "presedintiei active a OSCE" aduse de liderii straini au fost mai mult decat simple formulari politicoase obisnuite in asemenea ocazii. Prestatia Romaniei in timpul presedintiei OSCE poate fi un argument convingator in pledoaria pentru admiterea tarii noastre in NATO. Cu siguranta, acest argument nu va fi suficient, insa imaginea de "furnizor de stabilitate in regiune", consolidata in ultimul an, este cat se poate de utila. Un salt important fata de perioada in care singurul atu pe care il mai avea diplomatia romaneasca pe plan extern era participarea UDMR la guvernare... In plan bilateral, diplomatia romaneasca a facut cativa pasi importanti: a relansat relatiile cu Germania si a mentinut cursul ascendent al relatiilor cu Franta, Marea Britanie, Spania si Israel. Si relatia cu Rusia da semne de real dezghet, dar acesta nu se va produce, probabil, pana anul viitor. Colaborarea cu vecinii a inregistrat plusuri si minusuri in acest an. Ucraina si Moldova s-au indepartat in mod accentuat de spatiul european, producand, in mod firesc, dificultati Romaniei, aflata la granitele acestui spatiu. Relatia cu Ungaria a inregistrat, anul acesta, momente de maxima tensiune, provocate de obstinatia cu care Budapesta a tinut sa impuna legea statutului maghiarilor din afara granitelor. Abia in ultimele zile ale acestui an, Romania a reusit sa detensioneze situatia, impunand punctul de vedere al Uniunii Europene in privinta legitimatiei de maghiar prin indepartarea discriminarilor pe criterii etnice pe care le continea aceasta lege. Acumularile pe care le-a obtinut Bucurestiul in acest an in cursa pentru integrarea europeana si euro-atlantica nu vor duce neaparat anul viitor la salturi calitative. Pe de o parte, Romania nu este suficient consolidata economic. Pe de alta, situatia politica internationala este, dupa 11 septembrie, adesea imprevizibila, putand avea loc miscari importante in planul aliantelor si al intereselor americane, europene sau rusesti. Poate de aceea, anul viitor Guvernul si diplomatia romaneasca ar trebui sa se concentreze asupra a doua obiective majore: mentinerea liberei circulatii a romanilor in Europa si obtinerea unei invitatii la summitul NATO de la Praga.