Pensionați, dar încă la muncă. Mai mult de jumătate dintre pensionarii români care continuă să lucreze spun că nu le ajung banii

Românii care au muncit zeci de ani, uneori peste 40 de ani, ajung la vârsta pensionării într-o situație paradoxală: după o carieră completă, o parte dintre ei nu își permit să renunțe la muncă. Pensia, concepută ca venit de înlocuire după încheierea activității profesionale, nu este întotdeauna suficientă pentru acoperirea cheltuielilor de zi cu zi, iar mulți pensionari sunt nevoiți să își suplimenteze veniturile prin continuarea activității.

Mulți pensionari continuă să muncească pentru că nu le ajunge pensia. Foto arhivă

Datele Eurostat arată că, dintre pensionarii români care aleg să lucreze în continuare după pensionare, 54,3% spun că motivul principal este necesitatea financiară. România se află astfel printre statele europene în care presiunea economică este unul dintre cei mai importanți factori care îi determină pe pensionari să rămână pe piața muncii.

Fenomenul arată că nivelul pensiilor este mic în raport cu erodarea puterii de cumpărare prin inflație care a redus capacitatea multor pensionari de a-și acoperi cheltuielile esențiale.

Puțini pensionari români muncesc, dar cei care o fac sunt împinși de nevoie

În Uniunea Europeană, aproximativ 12,9% dintre persoanele care au primit prima pensie pentru limită de vârstă au continuat să lucreze în primele șase luni după pensionare, potrivit celor mai recente date Eurostat disponibile.

Diferențele dintre state sunt însă foarte mari. Ponderea celor care rămân activi variază de la 1,7% în România până la 54,9% în Estonia.

Țările în care pensionarii continuă cel mai frecvent să lucreze sunt Estonia (54,9%), Letonia (44,2%), Lituania (43,7%) și Suedia (41,7%). La polul opus se află România (1,7%), Grecia (4,2%), Spania (4,5%) și Croația (5%).

Procentul redus al României nu înseamnă însă că problema este mai mică. Dimpotrivă, analiza motivelor arată că, dintre puținii pensionari care continuă să muncească, majoritatea o fac din motive financiare.

În Uniunea Europeană, principalul motiv pentru continuarea activității este plăcerea de a munci sau dorința de a rămâne activ social (36,3%). Necesitatea financiară este al doilea motiv important, invocat de 28,6% dintre pensionarii care lucrează.

În România, situația este diferită: 54,3% dintre pensionarii care continuă să lucreze spun că o fac pentru că au nevoie de bani. O proporție similară se regăsește în Bulgaria, unde 53,6% invocă necesitatea financiară.

După pensionare, venitul scade față de perioada de activitate

Problema nu este specifică doar României. La nivel european, veniturile din pensii sunt mai mici decât câștigurile obținute în perioada de final a carierei.

Potrivit Eurostat, o persoană care câștiga 100 de euro între 50 și 59 de ani ar primi, în medie, aproximativ 58 de euro din pensie între 65 și 74 de ani.

Această diferență explică de ce aproape unul din șase pensionari din Uniunea Europeană este expus riscului de sărăcie.

În România, decalajul dintre venituri și costurile reale de trai este și mai vizibil. Țara are peste 4,68 milioane de pensionari, iar peste 2,7 milioane dintre aceștia au pensii mai mici de 2.700 de lei lunar.

Mai mult de un milion de persoane depind de indemnizația socială pentru pensionari, de 1.281 de lei lunar, un nivel mult sub costurile necesare pentru un trai decent.

2,7 milioane de pensionari au pensie sub 2.700 lei lunar. Foto CNPP

Inflația apasă mai puternic pe pensionari decât pe alte categorii

Pentru pensionari, inflația nu este doar o creștere statistică a prețurilor, ci o presiune directă asupra cheltuielilor obligatorii.

Structura consumului este diferită față de cea a populației active: persoanele vârstnice alocă o pondere mai mare din venit pentru energie, utilități, medicamente, servicii medicale și alimente de bază.

Exact aceste categorii au avut creșteri importante de prețuri.

Un exemplu este energia electrică. O factură care a crescut de la aproximativ 200 de lei la peste 300 de lei pe lună înseamnă o diferență de 100 de lei. Pentru un pensionar cu venit minim, această sumă reprezintă aproape 8% din venitul lunar.

La medicamente, o schemă de tratament de 150 de lei pe lună poate ajunge la 170–180 de lei. Diferența pare redusă la nivel general, dar pentru un pensionar cu venit mic înseamnă bani care trebuie luați de la alte cheltuieli esențiale.

În cazul alimentelor, ajustarea nu apare întotdeauna în statisticile de consum, ci în comportament: cumpărături mai mici, produse mai ieftine, renunțarea la anumite alimente sau reducerea cantităților.

Veniturile fixe ale pensionarilor, sub presiunea costurilor în creștere

Potrivit calculelor privind coșul minim pentru un trai decent, o persoană singură are nevoie de peste 4.300 de lei lunar pentru acoperirea cheltuielilor necesare.

Raportat la acest nivel, milioane de pensionari trăiesc cu venituri mult sub necesarul estimat.

Problema nu este doar valoarea unei pensii într-un anumit moment, ci faptul că venitul pensionarului este fix, în timp ce costurile cresc permanent. O persoană activă poate încerca să compenseze prin schimbarea locului de muncă sau prin venituri suplimentare, în timp ce opțiunile de creștere a veniturilor pentru pensionari sunt extrem de limitate și depind de foarte mulți factori, inclusiv starea lor de sănătate.

În plus, în multe țări europene, pensionarii care continuă să lucreze o fac pentru a rămâne activi, pentru satisfacție personală sau pentru a păstra legătura cu piața muncii.

În România, datele arată o realitate diferită: cei care rămân în activitate sunt adesea cei pentru care pensia nu este suficientă. Munca după pensionare devine astfel o soluție de compensare a unui venit insuficient, nu o extensie voluntară a carierei.