Pandemia a distrus viețile multor oameni. Studiile care arată efectele devastatoare, mai ales pentru copii și adolescenți

Pandemia de COVID-19 și mai ales restricțiile dure provocate de răspândirea virusului au distrus viața multor oameni, spun specialiștii. În plus, efectele carantinei, au fost devastatoare și afectează generații întregi pe termen lung. Tulburările psihice și cele de dezvoltare sunt cele mai grave. 

Carantina a distrus viețile oamenilor spun specialiștii FOTO Adevărul

Pandemia de COVID-19 s-a încheiat oficial în primăvara anului 2023. Cu toate acestea, efectele sale devastatoare se resimt până astăzi și, spun specialiștii, se vor resimți pe termen lung în toată lumea. Cercetările efectuate de specialiști de la universități din Marea Britanie sau Statele Unite, privind impactul pandemiei și mai ales a perioadei de carantinare a populației, au dus la concluzia că viețile multor oameni au fost distruse. Cei mai afectați au fost copii și adolescenții, cu repercusiuni pe termen lung. ”Probabil vom studia impactul Covid-19 și al carantinei tot restul vieții”, a precizat Adam Hampshire, profesor de neuroștiințe de la Kings College, Londra, pentru Telegraph. 

Copiii pandemiei: dezvoltare întârziată și scutece în prima zi de școală

Cel mai mare impact al carantinei și al pandemiei a fost înregistrat asupra copiilor născuți în perioada 2020-2021. Au fost cei mai grei ani ai pandemiei, cu multă spaimă, incertitudine și restricții nemaintâlnite pentru populația actuală. Studiile arată că majoritatea copiilor născuți în timpul pandemiei și al carantinei impuse au probleme serioase de dezvoltare. Un studiu realizat de irlandezi, în 2022, arată, de exemplu, că micuții care s-au născut în 2020 și 2021 sunt mai lenți în acumularea capacităților cognitive normale, adică ajung să vorbească mai târziu, să arate cu degetul sau chiar să meargă.

Studiul efectuat de medicul Susan Byrne de la Royal College of Surgeons din Irlanda arată că, până la vârsta de un an, doar 77% dintre copiii născuți în pandemie puteau rosti un cuvânt cu înțeles, față de 89% câți aveau această abilitate înainte de pandemie. Medicul irlandez spune că toată această întârziere în vorbire, arătat și mers este cauzată de lipsa interacțiunii sociale din timpul carantinei, iar efectele acestei întârzieri pot fi observate deja pe termen lung. Primii ani de viață, mai ales primii trei, sunt esențili pentru dezvoltarea unui om, cu efecte pe toată durata vieții. Astfel, copiii pandemiei au fost afectați social și emoțional exact în perioada cea mai importantă a dezvoltării lor. ”A fost un impact uriaș în privința dezvoltării emoționale și sociale a copiilor, în primii lor ani de viață”, spune Dan Paskins, director „Salvați Copiii".  Totodată copiii care aveau doi ani în perioada carantinei, au fost puternic afectați, apărând întârzieri în dezvoltare.

Învățătorii englezi au observat că jumătate dintre copiii unei clase din Birmingham, de exemplu, au venit cu scutece în prima zi de școală. Iar majoritatea copiilor pierd o treime din timpul destinat materiilor de studiu fiindcă profesorii pentru învățământul primar sunt ocupați cu micuții care nu sunt pregătiți pentru școală, deși au vârsta potrivită. Lipsa contactului cu alți copii și faptul că mulți părinți munceau intens de acasă a contribuit  la această situație. Sunt și cazuri de mame tinere care nu s-au putut bucura de ajutorul membrilor experimentați din familie, mame sau bunici.

În plus, copiii de nivel școlar au înregistrat un puternic regres la materiile de studiu, din cauza învățământului online, care nu a funcționat bine peste tot. Culmea, de exemplu, în România, cele mai multe probleme au fost semnalate în mediul rural, unde erau deja o serie de probleme și un decalaj care s-a accentuat incredibil. Pe de altă parte, foarte mulți părinți nu reușeau să-și ajute copii la teme fiind ocupați la rândul lor cu munca online. În plus, la copiii de peste 14 ani s-a constatat o îmbătrânire accelerată a creierului, în contextul lipsei de socializare din perioada carantinei. 

Depresia, anxietatea, sentimentul de disperare, coșmarul adolescenților în carantină

O altă categorie foarte afectată a fost cea a adolescenților. Pentru această categorie de vârstă socializarea și interacțiunea „face to face” este esențială pentru dezvoltarea mentală și emoțională. Impactul psihologic asupra adolescenților a fost major, spun specialiștii de la Kongs College London. Învățământul online și izolarea ”au expus adolescenții la mulți factori de risc, din punct de vedere al tulburărilor psihice, ridicând serioase semne de întrebare privind starea lor de sănătate”, precizau specialiștii de la KCL. Conform studiilor, de la puberi și până la adolescenți, au crescut cazurile de anxietate și depresie, cauzate de presiunea psihică, teama de îmbolnăvire, însingurare, plictiseală și stres. Unii adolescenți au acuzat simptome asemănătoare stresului post-traumatic, cele mai afectate fiind fetele. 

Disperare, consum de alcool, divorțuri

Pentru adulții tineri, dar și cei de vârstă mijlocie, pandemia, dar mai ales carantina impusă, au fost nocive. Nu pentru toți însǎ. Unii s-au redescoperit cu partenerul, îmbunătățindu-și relația, alții s-au reconectat cu copiii, având mult timp liber sau pur și simplu au reușit să învețe pentru examene sau să termine lucrări pe care le amânaseră din cauza lipsei timpului. Dacă pentru acești oameni carantina a însemnat un mod util de a petrece timpul împreună și de a suda relații sau avansa în carieră, pentru alții, pandemia și carantina au fost un adevărat iad. Unele cupluri au divorțat, plictisite de traiul împreună.

Alții au început să devină consumatori de alcool, arată un studiu, din cauza plictiselii. Cei în vârstă au suferit, la rândul lor, din cauza singurătății, fiind cea mai protejată categorie. Multe persoane cu boli cronice au ajuns greu sau deloc la medic, ducând  la agravarea patologiilor.