Pagina cititorului: „Urmăresc opiniile comentatorilor“
0
Gabriel Cerguţă are 25 de ani şi lucrează ca tehnician IT la o firmă de computere din oraş. Este abonatul ziarului „Adevărul“ de mai bine de doi ani.
„Ziarul reuşesc să-l citesc abia seara. Urmăresc cu mare interes opiniile comentatorilor, încercând să înţeleg de la oamenii mai informaţi decât mine mersul treburilor în ţara asta", spune Gabriel Cerguţă.
Ca specialist IT şi pasionat de acest domeniu, abonatul spune că şi-ar dori să citească mai multe informaţii de specialitate, despre oameni de succes care au reuşit în această afacere.
Gabriel Cerguţă este căsătorit, soţia sa fiind studentă la Facultatea de Limba şi Literatura Română, căreia i-a făcut o surpriză procurându-i întreaga colecţie de „cărţi verzi" apărute la Editura Adevărul. „Pe noptiera mea se află acum o carte din această colecţie, «Papillon», pe care o citesc cu nesaţ", adaugă Gabriel.
Editorialul cititorului: O nouă invenţie: „pacientul-şablon"
Marele scriitor rus Lev Tolstoi spunea că „nimic nu e mai greu de suportat decât boala şi remuşcarea". S-o fi gândit, desigur, şi la condiţiile în care erau trataţi bolnavii cei mai săraci în vremurile de atunci, într-un regim ţarist despotic şi inuman. La noi, politicienii şi clientela lor se tratează în străinătate, aşa că responsabili ai sistemului sanitar au inventat, pentru muritorii de rând, „pacientul-şablon", susceptibil de a fi internat şi tratat într-unul dintre spitalele care au mai rămas în România.
„Pacientul-şablon" trebuie să aibă o anumită temperatură, un anumit puls cardiac şi să prezinte anumite indicii ale unei vieţi apropiate morţii clinice. „Pacientul-şablon" ar trebui triat şi ales asemenea buletinelor loto sau celor de la examenele pentru obţinerea permisului de conducere auto, operaţiuni în care şablonul joacă rolul esenţial în alegerea câştigătorilor. Medicii care au mai rămas în ţară vor interna şi trata doar acest tip de pacient.
În mod inevitabil, una dintre implicaţiile unei astfel de măsuri aberante ar putea fi adâncirea sentimentului de remuşcare din partea unor pacienţi şi a familiilor lor, cu toate dificultăţile de a suporta, pe lângă boală, şi această povară a părerii de rău sau a vinovăţiei pentru că sunt victimele unui virus. Dorin Arghir
Se încarcă comentariile...
