Pagina cititorului

Petre Gheorghiţă Neacşu are 71 de ani şi este abonat al ziarului „Adevărul“ de peste zece ani. „Este un ziar serios, iar subiectele pe care le tratează sunt foarte interesante. Îl citesc în fiecare zi şi, nu de puţine ori, îl mai răsfoiesc o dată şi seara“, spune Petre Gheorghiţă Neacşu.

Un mare admirator al echidistanţei

Acesta apreciază cel mai mult suplimentul de sănătate, pe care îl citeşte alături de întreaga sa familie. „În plus, conţinutul politic echidistant şi, până la urmă, fiecare problemă naţională tratată cu profesionalism m-au apropiat de ziarul «Adevărul». Mie îmi cam tremură mâna la scris, că sunt bătrân, dar nu este zi în care să nu-mi arunc privirea peste rubricile din ziar", spune Petre Neacşu.

Statul-naţiune va dispărea!

După cel de-al Doilea Război Mondial a început să fie resimţită o alterare în dominaţia statului-naţiune ca actor internaţional, ca urmare fie a revoluţiilor culturale din Vest, fie a polarizării generate de mişcarea internaţioală comunistă. În plus, este un efect şi al creşterii mobilităţii capitalului fără obstrucţionarea pe care ar fi produs-o rigiditatea graniţelor sau disfunţiile economice, politice şi sociale în cazul fostelor colonii. Răspândirea corporaţiilor multinaţionale a creat însă tensiuni politice distructive, balanţa dintre instituţiile politice şi cele economice având nevoie să fie restabilită. Deşi este mai degrabă paradox al globalizării acela de a suprapune două tendinţe opuse - una a uniormizării economice şi alta a diferenţierii politice şi culturale - destul de mulţi gânditori par să îmbrăţişeze ideea conform căreia statul-naţiune nu ar mai trebui să fie luat drept unitate de bază a analizei, transnaţionalismul şi globalizarea fiind definite într-o altă paradigmă decât aceea a relaţiilor inter-naţiuni.

Analizele economistei Susan Strange confirmă aceste teze, adăugând că statul-naţiune se află în pericol într-o lume care acţioneată global. În contextul declinului autorităţii statelor, aceasta notează că intervenţionismul internaţional este în creştere, deşi în probleme marginale. În al doilea rând, remarcă Susan Strange, deşi au apărut mai multe state după anul 1989, acestea sunt mult mai slabe din punct de vedere economic şi nu vor putea deţine controlul. În plus, tendinţa statelor orientale de a se focaliza pe economia proprie este posibilă doar pentru că acest tip de protecţionism a devenit posibil după cel de-al Doilea Război Mondial. Carlos Popers