"Orasenii" din cinci foste comune ale Iasiului vor sa ramana tarani

* Si cetateni din opt orase ale Sucevei vor sa redevina tarani * Ei nu mai vor sa renunte la opinci, dupa ce au aflat ca birurile sunt mai mari, iar investitiile europene vor disparea

Podu Iloaiei, Raducaneni, Belcesti, Vladeni si Tibanesti, localitati din judetul Iasi, ar fi trebuit - de la inceputul anului - sa devina orase. Motivele: noile asezari urbane au petice de asfalt, blocuri (chiar locuinte ANL in Podu Iloaiei), dispensare, posturi de politie, scoli si pravalii. Nu au, insa, dotari "vitale", precum canalizare, apa curenta, drumuri, trotuare, gaz metan, spitale, licee etc. Daca - asa cum prevede legea - populatia unui nou oras depaseste 5.000 de locuitori, nu se respecta alte prevederi ale Legii 351/2001. Si anume: 80% din "oraseni" folosesc toaleta din fundul gradinii si nu au apa curenta in locuinte; majoritatea covarsitoare sunt inca producatori agricoli (desi legea prevede expres ca trei sferturi din populatie trebuie sa aiba indeletniciri neagricole); localitatile nu au spitale, deci nici macar 7 paturi de spital si 1,8 medici la mia de locuitori; nu au hoteluri de doua stele sau macar pensiuni, sali de sport, camine culturale, biblioteci publice; nici 50% din reteaua de drumuri modernizata. Cel putin trei luni mai trebuie sa treaca pentru ca taranii din cele cinci localitati iesene sa se numeasca oraseni. Asta dupa ce Senatul Romaniei si Ministerul Administratiei si Internelor au decis sa reanalizeze documentatiile in baza carora edilii judeteni au solicitat ca aceste comune sa devina asezari urbane. Doar ca, de ceva timp, "orasenii" s-au razgandit. Ei nu mai vor sa renunte la opinci, suparati ca li s-a ascuns adevarul, atunci cand au fost chemati la referendum. Nu li s-ar fi spus ca birurile "la oras" sunt mult mai mari; ca investitiile prin programul SAPARD vor fi sistate (deoarece se adreseaza doar comunitatilor rurale); ca banii "de la judet" nu ajung pentru a le rezolva chestiuni stringente si ca proiecte europene destinate oraselor, gen SAMTID, nu pot fi accesate, pentru ca nu exista infrastructura si institutii necesare pentru accesarea fondurilor. "Credem ca votul populatiei nu este veridic, deoarece nu a fost informata cu privire la avantajele si dezavantajele de a locui intr-un oras. Nivelul impozitelor va creste, iar localitatile nu vor mai putea beneficia de programe de finantare destinate dezvoltarii rurale. Sunt cazuri in care nou declaratele orase solicita sa revina la statutul de comune", dupa cum a explicat proaspatul senator PD, Dan Carlan. Dupa analizarea temeinica a documentatiei si potentialului celor cinci "orase", judetul Iasi risca sa ramana doar cu doua municipii (Iasi si Pascani) si doua orase (Harlau si Targu Frumos). Si populatia din opt localitati, acum de rang III, din judetul Suceava, transformate - de la 1 ianuarie 2004 - din comune in orase, vrea sa se reintoarca la statutul rurual. Cajvana, Dolhasca, Brosteni, Vicovu de Sus, Frasin, Liteni, Milisauti si Salcea (comuna cu... aeroport) nu indeplinesc nici acum conditile minimale impuse de Legea 351/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National. Dincolo de lipsa dotarilor elementare intr-un oras, de lipsa banilor pentru reabilitarea scolilor, drumurilor si retelelor de apa (acolo unde exista), sucevenii din cele 8 noi unitati administrative se plang acum ca au de platit taxe si impozite mai mari, in conditiile in care venitul lor nu a crescut cu nici un leu. In judetul Suceava exista doua precedente interesante: locuitorii din Marginea s-au opus la referendum ca localitatea lor (renumita pentru arta populara in lut) sa devina oras, iar cei din Vama au votat de trei ori sa ramana tarani.